Gabriel Zetea, președintele CJ Maramureș, despre provocările anului 2026 pentru noi, maramureșenii

Interviul este o componentă absolut necesară a presei, un contact direct, simplu, cu realitatea. Această formă de presă e absolut necesară și revenim cu drag asupra ei. La început de an, mai ales cu un an foarte apăsător în urmă, vorbim cu Gabriel Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș. Am luat în seamă și câteva dintre întrebările Dvs, ale cititorilor noștri, puse la articolele noastre din online.

Direcţia spre care se merge în 2026, una „greşită”

Rep: Va fi greu anul acesta pentru Consiliul Județean Maramureș? Dar pentru maramureșeni?
G.V. Zetea: Da, va fi un an extrem de dificil, mai greu decât 2025. Știm deja, cunosc o parte din discuțiile de la București despre formarea bugetului pe 2026, din păcate va întârzia foarte mult. Abia la finele lunii februarie-începutul lui martie va fi adoptat de Parlamentul României, abia la finalul lunii aprilie va fi adoptat de autoritățile locale. Pe când îl punem în aplicare e deja luna mai, e aproape trecut de jumătatea anului. Pune în pericol multe din proiectele pe care le avem, vorbim de o jumătate de an pierdută pentru administrația locală.
Apoi, am reușit să finalizăm în bună regulă anul 2025 și pentru că am eșalonat o parte din cheltuielile pe care le-am avut, contribuțiile la salariile angajaților. Nu am primit resurse financiare suficiente, asta înseamnă că în 2026, pe lângă cheltuielile avute oricum, cele normale, mai trebuie să achităm și datoriile restante din spate. Eșalonă­rile. Anul din start pornește mai greu. Cu cheltuieli normale plus eșalonări. Cât despre maramureșeni… în contextul național da, va fi greu pentru toată lumea. Guvernul de la București asta transmite, prim-ministrul Bolojan impune doar măsuri de austeritate. Nu e o politică cu care eu să fiu de acord, am fost unul dintre adversarii politicilor adoptate de Guvern în ultimele 6 luni. Sunt economist și știu că atunci când e vorba despre crize, iei măsuri anticiclice. Când ai nevoie de bani, nu crești taxele, ba le scazi pentru a încuraja mediul de afaceri, să circule banii, să faci locuri de muncă noi, pentru a reporni economia. Tu, Statul, trebuie să faci un efort mai mare. Când iei măsuri ciclice, adică ai nevoie de bani și crești taxele, pui un bir mai mare pe mediul privat, inhibi mai mult afacerile. Din punctul meu de vedere, direcția pe care o are actualul Guvern e greșită. Faptul că s-au luat măsuri prin care doar s-au împovărat cetățenii e absolut greșit, nu s-a lucrat acolo unde sunt privilegiile cu-adevărat. Românul, maramureșeanul simplu, asta își dorește să vadă, că Statul își reduce cheltuielile, dar ia de la cei care au privilegii. În primul rând, cei de la București, acolo e o clasă de bugetari de lux, care câștigă mii de euro pe lună, unii de 5-6-10 ori mai mult decât câștigă Președintele României. Cum să ai tu un salariu de 5 ori mai mare decât președintele țării? Dar nu s-au luat măsuri în zona respectivă, ci s-au luat măsuri contabile. Am crescut TVA, impozitele locale, am eliminat facilitățile pentru femeile gravide. Le putea lua orice contabil, nu trebuie să fii mare politician să iei măsuri ce le poate lua orice contabil. Sunt zeci de mii de contabili în România ce puteau face slujba pe care o face Bolojan astăzi.
REP. Ar fi fost la fel de greu anul acesta pentru Maramureș și fără reforma lui Bolojan:?
G.V. Zetea: Da, ar fi fost tot un an dificil, pentru că din spate, din ultimii ani, județul Maramureș are o situație financiară dificilă. Nu toate județele o au. În ultimul mandat, la Consiliul Județean Maramureș, s-au făcut împrumuturi exorbitante care presupun ca anul trecut și anul acesta să plătim deja dobânzile pentru creditele luate. Eu nu zic că sumele sunt neapărat foarte mari, ci că acum costul creditului ne-a dus în situația ca să plătim anul ăsta peste 70 de milioane de lei ca dobânzi și rambursări. Creditele n-au fost luate în condiții economice bune. Creditele luate de ei presupun o dobândă de 10%. Noi negociem, ca termen de comparație, suntem în faza de semnare, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, un credit de aproape 40 de milioane de euro cu o dobândă de 2%. De 5 ori mai mică. Asta înseamnă să ieși din confortul tău, să ieși pe piețe internaționale… să poți să convingi. O să fim primul Consiliu Județean din România care va semna un astfel de credit. Sigur, am fost și constrânși să ajungem aici, având în vedere starea financiară proastă în care ne-a lăsat fosta conducere.

Măsuri de eficientizare a activităţii în Maramureş

Rep. Ce măsuri aveți de luat anul acesta ca să fie bine?
G.V. Zetea: Îmbunătățirea condițiilor de creditare, reducerea dobânzilor. O renegociere sau refinanțare a unor credite prost luate. Apoi, restructurarea cheltuielilor Consiliului Județean prin reduceri de cheltuieli și uneori de personal acolo unde este cazul. Vom face şi asta, vă dau un exemplu. Am propus Guvernului o modificare legislativă prin care, de exemplu, la nivelul CJ Maramureș, să înființăm un compartiment suport prin care să preluăm aparatele administrative ale instituțiilor din subordine. Avem 4 muzee, biblioteca, două instituții de spectacole, avem multe instituții ce au contabil, jurist, resurse umane, administratori etc. Dacă avem aici un compartiment cu un contabil ce ține contabilitatea la toate instituțiile de mai sus, nu se mai justifică să aibă fiecare. Unul la resurse umane pentru toți. Fiecare în parte nu-și justifică norma întreagă, e evident. Astfel vom fi mult mai eficienți.

Podul peste Tisa şi depozitul ecologic de la Fărcaşa, la un pas de recepţie

REP: Ce investiții reușiți să faceți anul acesta?
G.V. Zetea: În primul rând, să finalizăm ce avem în curs. Pentru începutul anului preconizăm recepția lucrărilor la podul peste Tisa, la Sighet, precum și operaționalizarea podului. Lucrările sunt finalizate. Așteptăm Guvernul să populeze punctul de trecere cu vameși, grăniceri, personal fitosanitar etc. Abia din acel moment dăm drumul. Acum ține de Guvern. Apoi, facem recepția la depozitul ecologic de la Fărcașa, celebrul SMID la care se lucrează de 15 ani de zile. În premieră vă arăt, la mine pe masă, încă nu mi-am făcut curaj să-l semnez, este procesul-verbal de recepție a lucrărilor de la SMID Fărcașa. Ieri (n. red. 20 ianuarie) mi-a ajuns mapa cu procesul, nu mi-am făcut curaj, e un moment istoric pentru județ, având în vedere problemele… îți trebuie o stare anume… (râde).

Salubrizare mai ieftină în Maramureş?

Întrebare suplimentară, de la cititori: Prețurile la salubrizare scad dacă nu se mai cară gunoiul până în mijlocul țării?
G.V. Zetea: Măcar să le menținem la același nivel. Motorina nu se va ieftini, forța de muncă nu va fi mai ieftină. Da, bun, kilometrii, dar prețurile sperăm măcar să le menținem. Odată cu finalizarea depozitului, Consiliul Județean are intenția de a opera in-house, cu o societate a Consiliului Județean, nu printr-o firmă privată, nu prin licitații. Noi, direct. Nu ne interesează obținerea profitului, ci satisfacerea unui serviciu public. De principiu, prețurile ar trebui să fie mai mici.
Apoi, vom face recepția la lucrările de la Aeroport. Noul terminal, început în mandatul trecut, un proiect scris prost, pentru care am avut norocul ca anul trecut să obținem sprijinul conducerii centrale a UDMR și a ministrului Transporturilor la acel moment, Grindeanu, care au făcut presiuni la Guvern pentru a primi 65 milioane lei. În această primăvară putem da drumul și la aeroport.
Apoi. În aceste două săptămâni ce vin dăm drumul la două megalicitații pe care județul va trebui să le gestioneze în perioada următoare. Am finalizat caietele de sarcini, am trimis documentația, urmează licitația pentru construcția variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare, de la Cicârlău până la DN 18 și Centura ocolitoare de la Sighetu Marmației. Prima e de 200 milioane de euro, a doua e de 40 de milioane de euro. Planul e ca în acest an să facem achiziția, să avem constructorii, iar anul viitor să fim gata de a demara șantierele. Așteptăm și al treilea mare proiect pe care lucrăm, Drumul Rapid Baia Mare-Satu Mare, pentru a primi Hotărârea de Guvern. Ar trebui să îl convingem pe prim-ministrul Bolojan de importanța acestei investiții. Dar eu sunt convins că nu va selecta după bunul lui plac. La finalul anului trecut, România a avut bani pentru drumul rapid Arad-Oradea, sunt convins că va identifica banii necesari să ne ofere aceeași satisfacție.

Soluții pentru înființarea de locuri de muncă

REP: Ce rămâne de făcut în Maramureș?
G.V. Zetea: În primul rând, să ne ocupăm, cu mediul de afaceri, la crearea de locuri de muncă mai bine plătite. În felul ăsta îi ajutăm pe maramureșeni. Încercăm să finalizăm proiectul parcurilor industriale, în Baia Sprie e în execuție, în Șomcuta e în proiectare, în Târgu Lăpuș e în licitație, la Fărcașa urmează să intre în licitație. Proiecte scumpe pentru Maramureș, dar care vor aduce locuri de muncă. În plus, eu mai am o ambiție, chiar dacă nu avem atribuții pe zona de agricultură, de a depune un proiect pe viitorul exercițiu financiar european prin care să salvăm stațiunea zootehnică a Brunei de Maramureș din Sighetu Marmației. Acolo am vrea să finanțăm o zonă de atracție inclusiv turistică și pedagogică, dar și să ajutăm fermierii maramureșeni cu o rasă atât de carne, cât și de lapte. Al doilea proiect e pentru Lunca Someșului, la Mireșu Mare, vrem să construim un depozit de legume-fructe. Dar mai avem proiecte.
REP: Într-un final, cu un an greu în față, vedeți luminița de la capătul tunelului?
G.V. Zetea: Da. Sunt optimist. M-am așteptat la un an dificil. Pe partea de funcționare, salarii, am ajuns cu greu în luna decembrie. Dar în ce privește gestionarea proiectelor, vă dau o cifră. În anul 2025, Consiliul Județean a injectat în economia Maramureșului 550 de milioane de lei, peste 100 de milioane euro absorbție de fonduri. Eu consider că faci absorbție nu când ai semnat contracte, ci când le-ai dus la bun sfârșit. Pe acest model, CJ Maramureș a derulat plăți de 550 milioane lei. Mai mult într-un an decât în ultimii 4 ani cumulați. Asta înseamnă că se poate. Nu vorbim de miliarde, că în campania electorală s-a vorbit de miliarde de euro… dar să faci într-un an cât alții în patru e o performanță… Dacă menținem ritmul, se va vedea, iar economia locală va prospera.