Corespondență specială din Italia
În cadrul programului bilateral al Anului Cultural România-Italia – 2026, elaborat și promovat de Ambasada României în Italia, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ministerelor Afacerilor Externe din România și Italia, sub Înaltul Patronaj al Președinților celor două țări și în prezența ambasadorului România în Italia, Gabriela Dancău, a directorului Muzeului Național de Artă din București, Erwin Kessler, a lui Federico Mollicone și Claudio Presicce, la Roma a avut loc un eveniment care a marcat împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, Constantin Brâncuși.
La Muzeul del Foro Romano-Mercati di Traiano, a fost vernisată expoziţia “Constantin Brâncuși. Originile Infinitului”. În inima Romei Antice, în Foro di Traiano, la doi pași de Columna lui Traian, expoziția “Constantin Brâncuși. Originile Infinitului”propune o relectură inovatoare a operei unuia dintre principalii protagoniști ai sculpturii secolului XX, evidențiindu-i rădăcinile printr-un dublu ax curatorial. Pe de o parte, influența tradiției populare și simbolice din Oltenia, pământul natal al artistului, cu utilizarea tehnicii „taille directe” și a motivelor arhaice ale cioplitului în lemn; pe de altă parte, dialogul cu sculptura romană antică, studiată de Brâncuși în anii de formare, ca model de perfecțiune formală și punct de plecare pentru abstracția esenței formelor.
Expoziția reconstruiește parcursul care îl conduce pe Brâncuși de la figurația simbolică și realistă către o sinteză modernistă, bazată pe simplificarea extremă și pe arhetipul abstract. Interesul pentru mit, arhaicitate și fragmentul clasic se împleteşte cu o tensiune progresivă către formele pure, culminând în capodopere precum Domnișoara Pogany, Prometeu și lucrările legate de Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu. Expoziția evidențiază, de asemenea, modul în care Brâncuși a fuzionat două tradiții aparent opuse – cea arhaică românească și cea clasică romană – într-o viziune radical nouă a sculpturii, anticipând o concepție modernă a spațiului, timpului și formei, ca expresii esențiale ale infinitului.
Expoziția de la Muzeul “Mercati di Traiano” face cunoștință publicului cu opere mai puțin cunoscute la nivel internațional, dar fundamentale, precum Cap de copil și Torso, inspirate direct din galeriile de portrete ale sculpturii romane. Acesta din urmă este o jumătate de coapsă în marmură, concepută intenționat de artist ca un fragment aparent (dar perfect) rupt sau deteriorat al unei presupuse Venus antice și clasice, alăturată capului voit brut sau fals neterminat al unei Danaide. Alături de relația cu antichitatea în căutarea perfecțiunii formale a figurilor realiste, se situează interesul constant al lui Brâncuși pentru mitologie, precum și jocul său subtil de a-și prezenta propriile opere originale ca și cum ar fi vestigii arheologice, provenind, de exemplu, din săpături contemporane din Roma sau din alte orașe ale Imperiului Roman. În plus, monumentala și puternica Rugăciune, cu credința sa interioară aproape paleocreștină, este prezentată la intrarea în Muzeul Mercati di Traiano din Foro Romano, ca o lucrare de legătură între realism și arhaism, între reprezentarea concretă și extrapolarea simbolică.
Opere fundamentale, precum Domnișoara Pogany, Prometeu și pur geometricul Scaun din seria Mesei Tăcerii (parte a Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu), marchează evoluția lui Brâncuși către contribuția sa decisivă și originală la universul vizual contemporan, propunând forme pure pentru a concepe continuitatea vizuală a figurilor în timpul și spațiul etern. Expoziția va fi deschisă până pe 19 iulie și va fi cu intrare gratuită tuturor cetățenilor români aflați în Italia, în vizită sau rezidenți.
Julia-Sandra VIRSTA,
Roma, 19 februarie 2026
