Conducerea Consiliului Județean Maramureș a prezentat în deschiderea ședinței ordinare din ultima zi a lunii martie, stadiul proiectelor importante de infrastructură din județul Maramureș. După ce Guvernul a adoptat indicatorii tehnico-economici pentru drumul rapid Baia Mare-Satu Mare, autoritățile județene spun că proiectul respectiv „nu mai poate fi oprit”. Urmează procedura de achiziții publice, iar la finalul acestei etape se va semna contractul de finanțare.
Acum, privirile aleşilor maramureşeni sunt îndreptate spre alte două proiecte majore: realizarea celor două centuri ale municipiului Baia Mare. „Avem cele două centuri: centura municipiului Baia Mare şi centura mare a municipiului Baia Mare unde traseul porneşte de la Cicârlău şi în prima etapă ajunge până la intersecţia cu DN 18 B, drumul Baia Mare-Târgu Lăpuş. Aceasta are deja toţi indicatorii aprobaţi, inclusiv Hotărârea de Guvern, parcurgând etapa de avizare ca şi drumul rapid”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea.
În prezent, lucrarea la centura metropolitană se află în procedura de achiziţii publice. Oficialii Consiliului Judeţean speră că se vor prezenta la licitaţie cele mai mari firme de construcţii din ţară.
„La centura municipiului Baia Mare, procedura de implementare este descentralizată de Ministerul Transporturilor. Noi, Consiliul Judeţean, suntem cei care facem inclusiv procedura de achiziţie publică, semnarea contractului, implementarea şi urmărirea proiectului. Suntem în procedură de achiziţii publice, l-am scos pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice). Este cea mai mare procedură derulată vreodată de Consiliul Judeţean. Sunt circa 250 milioane de euro, probabil cele mai mari firme de construcţii de drumuri din România vor veni la această procedură de achiziţie, ceea ce pentru noi e un semnal bun. Ne interesează să avem un constructor puternic care să poată duce această invetiţie până la capăt”, a precizat Gabriel Zetea.
Licitaţia este estimată să fie finalizată la finalul acestui an. Abia atunci va exista „garanţia din partea Ministerului Transporturilor că în acel moment se va semna şi contractul de finanţare din fonduri europene şi atunci se vor face şi credite bugetare pentru necesarul construcţiei de acolo. Până atunci vom lucra la nivelul de credite de angajament”, a adăugat şeful administraţiei maramureşene.
Investiţia va fi realizată din 60% fonduri europene şi 40 %, buget naţional.
