Oricât am vrea să ne bucurăm de renașterea naturii, în preajmă se agită evenimente care se furișează și pe sub ușă. Capriciosul aprilie ne-a oferit, pe lângă ploi și ninsori, și sărbători pascale și evenimente culturale, care au vindecat suflete și au încurajat destine care s-au născut în prier. Inclusiv pe mine. În ton cu relaxarea, de care avem nevoie, este și apariția revistei de cultură NORD LITERAR, care nu-și dezminte energia valorică, deschiderea spre universul actual al literaturii din județ, țară și străinătate. Apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Ca un argument de dată recentă, pentru apreciere, este marele premiu al revistei ieșene „Convorbiri literare”, acordat revistei „Nord Literar”. Este recunoașterea trudei redactorilor, a conducerii revistei și a distinșilor colaboratori. Mulțumesc, scriitorului – director Cassian Maria Spiridon și juriului! Luați seama la destinul revistei, că este unică în Maramureș!
Dar să derulez sumarul. Articolul care luminează acest număr este semnat de universitarul Gheorghe Glodeanu despre colegul său, prof. univ. dr. Cornel Munteanu, la cei 70 de ani de viață, comentând volumul „Corespondență adnotată” (Galaxia Gutenberg, 2026). Autor a multor cărți de referință, Cornel Munteanu este unul dintre criticii și istoricii literari apreciați de cititori, profesor dedicat formării tinerilor spre lumea literaturii, la Facultatea de Litere din Baia Mare, din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Îi urez și eu numai împliniri!
Poemul lunii este semnat de Gheorghe Pârja. Un articol profund, cu multe întrebări ale existenței, a dăruit cititorilor revistei cărturarul Horia Bădescu. Așa aflăm despre zgomotul de fond al derizoriului. Consecventa colaboratoare, distinsul critic literar Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre aventură și cotidian în literatură, continuând serialul răspunsuri și răspunderi, ajuns la episodul XXX. Gheorghe Pârja evocă personalitatea criticului literar Gheorghe Grigurcu, la împlinirea vârstei de 90 de ani, intelectual care a marcat perioada recentă a mișcării literare din Maramureș. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, scrie despre recentul volum al Imeldei Chința, „Destine și poeme”. Daniela Sitar-Tăut comentează recentul volum bilingv (româno-spaniol) „Doar împreună. Alte sigilii/Solo juntos. Otro sellos” (Madrid) al poetului Gheorghe Mihai Bârlea. Considerând că poezia lui devine în acest tom un sigiliu al ființei.
La consacrata rubrică Orfeu ne-a trimis poeme poetul ieșean Lucian Vasiliu, cel care asculta mierla la Casa Pogor. Parodia lui Lucian Perța se alătură valorii poemelor. Gheorghe Pârja evocă originile transilvane ale fraților Botta. Uitatul, dar rigurosul poet și eseist Dan Botta, și fratele lui, admirabilul actor și poet Emil Bota își au rădăcini în Copalnic Mănăștur. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre „Istoria culturii române”, de Ovidiu Pecican. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, comentează trei întâlniri în care a fost implicată publicația. Trei profesori care au marcat devenirea intelectuală a Danei: Ioan Moldovan, Anca Irina Ionescu și Cornel Munteanu.
Mihaela Albu scrie despre patru cărți ale lui Constantin Eretescu, prolific și polivalent scriitor, unul dintre liderii exilului românesc din America. Poetul Gavril Ciuban face o scurtă incursiune în poezia lui Vasile Latiș. Convingătoare analiză critică, Gavrilă! Nicolae Scheianu scrie despre recenta carte a poetului Flaviu Claudiu Mihali – „Cicatrici”, care confirmă structura unei personalități lirice reale. Viorel Igna, din Italia, scrie despre un maestru al gândirii metafizice, Emanuele Severino. Colega noastră Raluca Hășmășan mai pune în panoplia izbânzii sale critice o viziune rafinată asupra poeziei, scrisă și gândită de Rodica Brad Păuna, în recentul volum „Transatlantice”, apărut la Madrid.
Ionuț Caragea publică un set de aforisme. Poeme de Constantin Cubleșan și Eugen Boieru (Serbia). Proză de Andra Mânzat. Despre recenta carte a lui Ion Dulugeac, „Zaraza între Kremlin și Paris”, scrie Antonia Bodea. O pagină de poezie, semnată de Codruța Vancea, Loredana Hoza, Ștefan Aurel Drăgan. Despre traducerea tăcerii dincolo de Tisa scrie, de la fața locului, Flaviu Claudiu Mihali. Tot de la fața locului scrie Dana Buzura-Gagniuc despre prietenii mici și mari din livada poeziei lui Gheorghe Pârja. Mulțam, dragi tineri, mulțam, dragi confrați! Și doamnelor profesoare Monica, Ramona și Alina.
Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Petru Lucaci. Revista poate fi procurată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul de presă din fața Magazinului Maramureș. Lectură plăcută!
