Cu câteva zile în urmă, trecând în viteză pe Valea Izei, l-am văzut în poartă pe meșterul în lemn Toader Bârsan. Am oprit, i-am lăsat un calendar. Și l-am întrebat ce mai lucrează… Tot vivace, tot hâtru, poate ușor aplecat de ani.
“Știi dumneata, când am fo’ io prunc, era un bătrân ce-o trăit două zile lipsă din suta de ani. Avea el o vorbă…”Nu-i nimnică așe ca sănătatea omului!” Mare dreptate o avut, ai asta, ai tot. Ce să zic? Nu prea lucru, nu că deloc. Da` nu ca odinioară… Mă duc spre 80 de ani, am 62 de ani de când tăt cioplesc în lemne! Da’ lucră copiii… anul ăsta o făcut porți, troițe, cruci, o trimăs o biserică în Germania… Cam io am înființat aieste treburi, amu’ 60 de ani. Erau și mai înainte porți, nu zic, da` nu tare erau sculptate. 
În sate erau ici-colo porți foarte vechi, de pă la nemeși. Am reînceput io datina, la început am făcut porți simple. Apoi, sculptate, care-cum. Din temele ce le știți, unele le-am văzut pe porți vechi, altele le-am gândit io. Soarele, funia, dinții de lup, cununa, toate. Nu-i țară în lumea asta să n-am lucrări. De n-o fo’ mari, o fo’ de-aiestea ce-am făcut în ultimii ani, pe-acasă, artizanat. O tăt venit turiști, nu le-am putut sătura pă doamne de linguri de lemn, de palete, iar pă copii de săbii de lemn…” – ne spune Toader Bârsan.
Apoi, îl salutăm pe meșter și îl lăsăm la poartă, dar rămânem cu întrebarea: oare anul ce vine își sărbătorește sau nu ziua de naștere? Toader Bârsan e o „pasăre rară”… născut pe 29 februarie, își sărbătorește ziua de naștere tot la 4 ani!!!
