Anul 2022 va fi unul al contrastelor
Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale, însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.
Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenței dintre prețuri și salarii, fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanță tot mai mare între mediul public și cel privat, între promisiuni și realitate, între bogați și săraci. Vor exista sectoare economice pe plus, dar și multe domenii în care inflația, blocajul financiar și criza forței de muncă vor continua să facă victime, precizează consultanții companiei.
2021 – calendarul reformelor a fost amânat
Deși anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administrație, în companiile de stat, în mediul bugetar în general, dar și în sectorul pensiilor, în sănătate, în educație etc., din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluția fiind includerea majorității acestora în PNRR, ca o condiționalitate esențială a obținerii banilor europeni.
Liberalizarea pieței de energie…
Singura ”reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei (gaze și curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.
Liberalizarea piețelor a fost făcută cu ochii închiși, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internațional, dar și local, privind posibila creștere a prețurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte și mecanisme de temperare a elanului inflaționist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei și cât de fragil este nivelul de trai.
… și creșterea prețurilor
Creșterea prețurilor la energie a generat un adevărat șoc în economie, iar impactul inflaționist va fi simțit și mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile, cât și populația, cel mai puternic din al doilea trimestru.
„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităților, în T2 2022, ne așteptăm la un val inflaționist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanțurile de producție și distribuție, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecție (plafonări/ compensări etc.) până ce prețurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiții, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureșul scumpirilor din energie” – a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Nivelul de trai se deteriorează
Potrivit analizei, chiar și în aceste condiții, inflația reală generată de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populației vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimțite în celelalte bunuri și servicii.
„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri și servicii în 2022. Anticipata creștere a cursului euro peste nivelul de 5 lei și posibila scumpire a carburanților vor pune, din păcate, gaz pe focul inflației. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022” – arată analiza.
Dincolo de creșterea inflației, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiștilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autoritățile să impună noi restricții, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar și apetitul pentru investiții.
Incertitudinea legată de evoluția pandemiei și efectele impredictibile ale inflației vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiții urmând să fie amânate.
Neîncrederea în economie…
Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relațiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.
Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.
„Vestea bună, în toată această situație instabilă, este că mare parte dintre firmele românești au învățat lecția pandemiei, și-au restructurat afacerile și întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică” – a mai arătat Adrian Negrescu.
Criza forței de muncă
În plus, 2021 a adus o accentuare a crizei forței de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu și-au găsit angajați.
Lipsa muncitorilor a tăiat din potențialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcțiile, IT, clinici medicale, transporturi și curierat, fenomen care va continua și în 2022.
Potrivit analiștilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaților calificați și de oferirea unor salarii competitive.
„Cum mare parte dintre firmele românești sunt slab capitalizate, creșterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Și așa, odată cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii și-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situație, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găsești angajați buni, cu experiență, pe piața forței de muncă”, arată analiza.
