Luni după-amiază și marți au fost câteva furtuni decente și câteva ploi bunicele, dar ele nu schimbă situația. Marți am făcut un tur să căutăm văile secate din partea sudică a Maramureșului. E mai trist decât pare.
Prima vale ce ne-a ieșit în traseu, pe care apa nu mai curge, e Valea Bloaja, ce vine dinspre Izvoarele spre Copalnic, cu vărsare în râul Cavnic. Nu mai curge, stă. Însuși Cavnicul e o apă tristă, i-am văzut cu câteva zile în urmă principalul afluent, legendara cascadă Piciorul Cailor ce iese din gură de mină și avea apă puțină. La începutul primăverii nu te poți înțelege la baza ei, așa tare vuiește.
Următorul pârâu care efectiv băltește este Valea Rotundă, de fapt apa Cupșeniului, cea care astă-primăvară se răzvrătea și inunda terenuri pe toată lungimea sa de la Cupșeni spre Rogoz. Acum, e o baltă cu stuf, pe alocuri chiar uscată e valea. Nu de tot uscată dar abia-abia curge Valea Râoaia de la Lăpușul Românesc, cea de pe care se alimentează cu apă de consum atât comuna Lăpuș, cât și orașul Târgu Lăpuș, ambele au prizele de apă în amonte. Mai ajută și câte o baltă cu pește, dar în mare, apa abia curge pe Râoaia.
Însuși râul Lăpuș, la intrare în Lăpuș dinspre Băiuț, e o lungă înșiruire de bolovani și de praguri uscate, abia îl poți considera râu. L-am revăzut și mai jos, la pod la Rogoz, apoi dincolo de oraș, la Răzoare și din nou după defileu, la pod la Coruia… Lăpușul nu mai are nicio legătură cu râul în care odinioară te înecai sau pe care făceai rafting în primăvară. Poate fi sărit din piatră-n piatră!
Dar înainte de a părăsi Țara Lăpușului, „am mers la sigur” la o vale care seacă an de an, Baba, de la limita cu județul Sălaj, dincolo de Coroieni. Așa e, Valea Baba e seacă total, la fel superbul afluent pârâul Dracilor, cel cu defileu și înșiruire de cascade. Până și izvorul legendar P…da Babii din vecinătate, deși iese din stâncă de calcar, în zonă carstică, e secat, are doar ceva nămol umed pe locul izvorului. Pe ruta Coroieni-Vima-Boiu mergem în paralel cu Lăpușul, dar departe de el.
De pe Mesteacăn înapoi spre Baia Mare, ne întâlnim cu pârâul Bârsău care e și el secat total, mai are câte o baltă ici-colo. Culmea, la fel ca Râoaia, pline de peștele care se chinuie să supraviețuiască cu apa puțin oxigenată.
Revedem cum am zis Lăpușul în Coruia, apoi ne surprinde Chechișelul în Unguraș, care e și el secat de tot. Doar câte o baltă ici-colo.
Ieșim în Baia Sprie și mergem să vedem Săsarul, dar sus, la munte, spre Șuior, acolo unde nu are de-a face cu ape de oraș, cu canalizări pluviale sau doar canalizări, e încă o apă de munte, ce alimentează orașul Baia Sprie. Abia curge.
Un afluent de-al său ce vine de pe Gutâi, însă, Frăsinetul, cade vioi din piatră-n piatră, la vale, deși e nici 5% din ce e primăvara. E pârâul ce îl vezi la intersecția DN 18 la urcarea spre Gutâi cu drumul spre Mogoșa și Șuior, exact traseul aproximativ al legendarului „tunel pe sub Gutâi”.
Interesant, pe traseu am mai găsit un pârâu ce se simțea în largul lui, avea debit chiar mare, e izvorul de la Românești, tot din zonă carstică, ce curge bine de tot, la care fac coadă sătenii din zonă, cu remorci cu cuburi de 1000 de litri. Ce spun sătenii de pe traseu? Cam același lucru, în Libotin, Rogoz, Lăpuș, Coroieni, Valea Chioarului, Românești, Boiu, Dumbrăvița etc. “…îs gata recoltele, de-acum degeaba plouă, îs arse, îs cam gata. Nu ne alegem cu nimic aproape. Abia avem apă de dat la animale, iar pentru ea mergem să căutăm izvoare și stăm la rând cu bidoane. Și asta zilnic, cei ce au animale. Zilnic!”




































Se uscă și pădurile oameni buni!! Asta e și mai tragic. Mă uit cu groază la dealurile cu aspect de toamnă, știu că se usucă. Poate va fi nevoie de reîmpădurire cu specii mai rezistente. Dar in ritmul ăsta de secetă in fiecare an nu vor apuca să se dezvolte.
Ne plângem de încălzirea globală dar zboară poate un milion de avioane in fiecare minut și războaiele nu țin cont de CO2 . Dezastre peste dezastre. Nu mașina termică distruge planeta ci marii poluatori avioanele , industria și războaiele.
@gabi. Pădurile au intrat deja în repaus vegetativ din cauza lipsei de apa, nu se usucă. Mai ales stejarii. Stai liniștit. Anul viitor vor înverzi din nou. Noi avem cele mai reziliente păduri pentru că sunt predominant naturale încă. Dar da, industria e cea mai mare poluatoare nu eu cu mașina mea de 1.2. oricum, putem contribui toți. Mai putina risipă alimentara,energetica etc.
La vărsare în Somes ,, in pârâul Barsau este un iaz construit de castori. O frumusețe ….dar lipsa de apa nu știu unde va duce …păcat. Cei de la apele romane nu fac nimic . Lărgirea gurii de vărsare și adâncirea pt a putea urca pestele în prohibiție și multe altele cascade artificiale pt oxigenarea apei , asa ceva am văzut în Austria dar na…. Austria nu România!
Raul Sălaj la fel e secătuit
Foarte adevarat.
Tăiați pădurile în continuare și după va plângeți!! Nu vad nici un articol cum se taie pădurile ilegal și continu DC? Când o sa ajungem sa nu mai avem nici apa de băut atunci ne vom trezii…noapte bună în continuare
Ai uitat să spui de toate microhidrocentralele de pe toate pâraiele !!!!
Nu am uitat, chiar lucrez sa arat cum arata vaile cu si fara apa ce o iau MHCurile. Intrare/iesire.
Groaznic…dar de asteptat dupa atata seceta. Oare se vor invata oamenii sa iroseasca mai putina, sa isi faca facilitati de stocare? putin probabil. Ar trebuie fiecare gospodarie sa-si faca bazin propriu pt apa de ploaie. minim 15-20 mc. plus bazine de 1000 de litri pt udat. plus construit baraje semi-artificiale pe fiecare vale si torent lateral, si umplute cu nisip. se folosesc in zone aride. chiar daca nu curge, se poate sapa put si este apa acolo. plus plantare de arbori riparieni langa fiecare curs de apa la campie si deal, sa umbreasca cursul de apa, si radacinile lor sa ajute la infilitrarea apei in sol, si panza freatica. De impaduriri la campie nu are rost sa vorbim.