Semne clare, vizibile, de secetă

1
227

Observând Maramureşul şi natura de decenii bune, ne amintim că de obicei se vorbea de secetă de la mijlocul lunii iulie spre august, încolo. Acum, suntem în iunie şi avem deja semne clare. Mai multe comune au început să aibă dificultăţi în asigurarea apei, chit că nu e lipsa majoră de apă de vină cât consumul exagerat de mare, mai ales datorită consumului pentru udarea culturilor.

Pe alocuri, sunt avertismente oficiale de oprire a apei pe timp de noapte. Aşa se face că am reînceput să vedem acea ciudată procesiune tăcută a locuitorilor spre izvoare sau spre râuri, unde umplu bidoane mari sau cuburi cu apă necesară în gospodărie. Se petrece din Vima Mică la Remetea Chioarului, oriunde. O veste bună e că cei care consumă apă din Firiza nu au de ce să se teamă, administratorii au fost prevăzători de această dată şi acumularea e plină ochi, văzută recent. Nu acelaşi lucru se poate spune despre acumularea Runcu unde da, s-a finalizat digul, dar la ora vizitei noastre nu lucra niciun utilaj. Veneau camioane în sus, dar… cărau piatră din carieră. Nu la baraj, el e gata. Aparent, nu sunt bani anul acesta pentru finalizare, pentru lucrările de decopertare a versanţilor şi pentru drumurile de coronament din jurul viitorului lac. Păcat, pentru că toate comunităţile din aval, de la Valea Marei la a Cosăului, la a Izei şi chiar Sighetul au surse de apă modeste, limitate, din pârâuri de suprafaţă şi din pânzele freatice ale unor râuri a căror debite scad vizibil, acum deja, în iunie.

Vă dăm exemplu în foto râul Lăpuş, văzut recent în defileu. În alţi ani, încă era perioada de rafting pe Lăpuş, acum e deja secat rău. Alte comunităţi, în Ţara Lăpuşului sau în Codru, suferă de lipsa apei. Şi revenim la întrebarea unui edil de comună ce şi-ar păstra anonimatul: Cum era dacă organiza cineva şi făcea o reţea de apă pentru toată Valea Izei, la fel una de canalizare? Fără reţele separate, fără 5 staţii de epurare, 10 de tratare etc? Ca dovadă a dreptăţii omului, exemplificăm cu captarea de apă de pe Râoaia a oraşului Târgu Lăpuş, care văduveşte cumva comuna Lă­puş, ce se luptă acum să-şi adauge alte izvoare la propria reţea ce nu acoperă consumul pe timp de secetă. Dar vorbim de localităţi unde trece totuşi un râu, un pârâu…dar ce fa­cem în Ţara Codrului sau pe Culmea Prelucilor, unde nu curge un fir de apă?

1 COMENTARIU

  1. ar trebui sa fie obligatoriu ca fiecare gospodarie sa aiba macar 5-10 cuburi de alea de stocat apa, sau containere mai mari umplute tot de pe case, un fond de urgenta macar pt adapat animale. Ar fi o oportunitate de afacere pt producatori sau firme locale sa faca diverse containere de stocare a apei. ca primavara oricum mare parte din apa pluviala ajunge in mare, nu absoarbe pamantul tot.

    ne tot plangem de seceta si lipsa de apa dar cand e din belsug nu face nimeni nimic. vaile sunt defrisate de vegetatia ripariana care umbreste si reduce evaporatia. e plin de idioti care isi spala constant masinile si curtile cu damful. nu putem sa dam vina pe cei care uda culturi, ca trebe si mancat. de Runcu n-ai ce zice, e noaptea mintii. ce bine ar prinde inca 15-20 de mil de mc in judet. pana atunci, dezastru.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.