Cu entuziasmul tineresc, artista Livia Neag Nistea, originară din Libotin, a ales să ducă mai departe tradiţiile şi cântul popular din Ţara Lăpuşului. Absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca – specializarea Pedagogie Muzicală și a Universității „Bogdan Vodă” Cluj-Napoca – specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, Livia Neag Nistea ştie să îmbine taina cifrelor cu talentul artistic.
În prezent, este director al Casei de Cultură „Vasile Grigore Latiș” – Târgu Lăpuș, călăuzind la rândul său, tinerele talente pe drumul artistic. De asemenea, este studentă în anul III la Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare – specializare Etnologie și anul I la Master Etnoturism. Livia Neag Nistea mai este şi mama a doi copii minunaţi, de 6 şi 10 ani.
R: Sunteţi una dintre artistele care reprezentaţi Ţara Lăpuşului. Care au fost primii paşi în domeniul artistic?
L.N.N.: Talentul meu a fost descoperit de către doamnele educatoare încă de pe vremea când eram la grădiniță în satul Libotin. Dumnealor mi-au anunțat părinții că ar trebui să facă ceva pentru mine în acest sens, iar aceștia m-au înscris la Școala Populară de Arte „Liviu Borlan” din Baia Mare, unde am studiat canto popular timp de patru ani cu doamna profesoară Regoș Voichița. Un merit aparte în tot parcursul meu îl are domnul profesor Ioan Perhaiță din Libotin. Dumnealui m-a pregătit și m-a învățat primele noțiuni muzicale. Pe parcurs am cunoscut mai mulți oameni cărora le datorez ceea ce sunt acum. Numeroși artiști și profesori m-au remarcat și mi-au dat sfaturi care s-au dovedit a fi foarte utile.
R: Ce v-a motivat să continuaţi să promovaţi muzica populară?
L.N.N.: Începând cu vârsta de 12 ani am început să particip la festivaluri de folclor din țară, iar asta m-a ajutat să conștientizez cât de important este să ai propria identitate. Mereu am pus mare preț pe costumul popular, mi-am educat propriul simț estetic și am investit mult în achiziționarea și recondiționarea pieselor vestimentare vechi. De asemenea, pe lângă talentul dat de Dumnezeu și o tehnică vocală eficientă, repertoriul foarte bine ales presupune un mare plus. Am abordat cântece autentice din Țara Lăpușului, hori cu noduri și cântece de joc, acestea completând armonios imaginea bună pe care îmi doream să o am. Toate acestea mi-au adus premii importante care m-au motivat și mi-au confirmat că am pornit pe un drum care mi se potrivește.
R: Care sunt premiile cu care vă mândriţi în ce priveşte palmaresul artistic?
L.N.N.: Sunt mândră să pot afirma faptul că dețin un palmares bogat: Trofeul Festivalului Național „Ion Petreuș”, Baia Mare; Trofeul Festivalului „Felician Fărcașiu” Sebeș; Trofeul Festivalului „Rapsodia Românească” București; Locul I la Festivalul „Maria Lătărețu” Târgu Jiu; Locul I la Festivalul „Iosiv Sivu și Cosmin Golban” Chișoda; Locul al II-lea la Festivalul „Strugurele de Aur” Jidvei; Locul al II-lea la Festivalul „Drăgan Muntean” Deva; Locul al III-lea la Festivalul „Maria Tănase” Craiova.
R: De unde vă adunaţi cântecele pe care le interpretaţi?
L.N.N.: Încă de la primii pași pe care i-am făcut pe drumul muzicii, am cules multe cântece. Am umblat mult pe la bătrânii din satele Țării Lăpușului și am adunat o colecție bogată de doine, cântece și poezii populare. În ultimii ani am început să compun, însă mă ajut mult de culegeri de folclor și de materialele pe care le-am cules chiar eu. Îmi place să cânt de toate, însă starea de spirit pe care o am în general mă face să fiu mai apropiată de cântecele mai vesele, chiar satirice.
R: Aveţi vreun model pe plan artistic?
L.N.N.: Da, am multe modele. Am îndrăgit-o mult pe Valeria Peter Predescu și chiar mă bucur că am avut șansa să o întâlnesc. Mă inspir din repertoriul și prezența Anei Ilca Mureșan, pe care nu demult am avut șansa să o întâlnesc și să îi mărturisesc cât de mult o admir. Ca model de omenie și prezență impecabilă pentru mine rămân nașii mei, Florentina și Petre Giurgi, precum și Dani și Mirela Florea, de al căror sprijin mă bucur să îl am de mulți ani.
R: De ceva vreme vă ocupaţi şi cu îndrumarea muzicală a copiilor. Mai exact ce activităţi desfăşuraţi?
L.N.N.: Da, este o terapie pentru mine să fiu în prezența copiilor dornici să învețe. Acum sunt director al Casei de Cultură „Vasile Grigore Latiș” din Târgu Lăpuș, ceea ce mi-a deschis noi oportunități. Sunt absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, secția pedagogie, iar acest lucru îmi oferă condițiile necesare pentru a-i putea pregăti pe cei care își doresc să studiem împreună. La orele de canto și tehnică vocală pe care le susțin lucrez cu peste 50 de copii și tineri. Avem deja numeroase spectacole, manifestări și concursuri la care am participat și care ne-au confirmat că munca noastră aduce rezultate foarte bune.
R: Cum îi convingeţi pe copii să iubească tradiţiile, portul popular, folclorul?
L.N.N.: Nu mi-a fost greu să îi apropiu pe copii de mine și de activitățile pe care le-am inițiat. Au personalitate și în același timp vor atenție, vor să fie ascultați și vor activități variate. Am învățat să fiu alături de ei și să le ofer ce caută, iar ca urmare, erau foarte încântați de activitățile pe care le-am propus. Din păcate, generațiile mai tinere nu au crescut lângă bunici de la care că învețe și pe care să îi vadă făcând activități meșteșugărești. Țesutul, cusutul, împletitul sunt pentru ei îndeletniciri cu totul străine. Am reușit să le stârnesc interesul pentru toate acestea, integrându-le în ateliere unde copiii să le poată încerca.
R: Într-o lume foarte tehnologizată, mai sunt copiii, tinerii, dornici de a cânta folclor, de a se mişca în lumea tradiţională, fără să le fie teamă de faptul că cei din jur îi vor lua în derâdere şi îi vor considera înapoiaţi?
L.N.N.: Da, cu siguranță cântecul popular este pe mâini bune. Sunt copii și tineri care își doresc cu adevărat să abordeze acest gen muzical, fără să fie vorba despre o influență din partea părinților. La orele pe care le susțin, le dau posibilitatea să aleagă genul muzical de care se simt cel mai apropiați. Am constatat că mulți aleg să cânte folclor, iar asta mă bucură. Cu studiu și ambiție și muzica populară poate să fie la modă în zilele noastre. Lucrez mai intens cu elevii mei din luna ianuarie a acestui an. Acest lucru nu ne-a împiedicat ca pe 21 februarie să participăm la Festivalul Internațional „Starurile Viitorului”, unde toți cei 6 concurenți pe care i-am înscris s-au clasat pe podium. A fost un moment extrem de important și emoționant pentru mine.
R: În ce postură vă regăsiţi mai mult: în cea de profesoară sau ca artist?
L.N.N.: Mă împlinește foarte mult să fiu profesor și să mă bucur de evoluția și rezultatele elevilor mei. În același timp, să fiu artist pe scenă este o continuare a drumului pe care am început să merg încă de când eram copil. Atunci când cânt sau prezint evenimente, continui să mă construiesc ca om și ca vis pe care îl am dintotdeauna, acela de a face oamenii să zâmbească.
R: În ultimii ani, există o preocupare pentru reînvierea tradiţiilor. Care e situaţia în Ţara Lăpuşului?
L.N.N.: Se simte o dorință mare din partea comunității lăpușene de a nu-și uita valorile și de a le promova. Se organizează multe spectacole și șezători cu tematică tradițională, la care am onoarea să fiu prezentă. Simt că oamenii au încredere în mine și adeseori îmi atribuie rolul de organizator sau prezentator la astfel de manifestări. Acest lucru mă onorează și totodată mă responsabilizează. Le sunt recunoscătoare.
R: Cât de necesar e să ne întoarcem la tradiţii?
L.N.N.: Cred că tradițiile ne oferă identitate. Este vital să le cunoaștem și să le promovăm. Într-o lume sufocată de tehnologie obositoare, reîntoarcerea la trecut înseamnă liniște, apartenență și sens.
R: Ce le-aţi transmite celor care privesc cu oarecare rezervă tradiţiile şi tot ce ţine de portul popular, arhitectura tradiţională, elemente care ne definesc identitatea?
L.N.N.: Le-aș propune să caute ceea ce înseamnă tradițiile neamului nostru și să ia parte la obiceiuri sau chiar să poarte costume populare măcar o dată. Sunt convinsă că ar fi de ajuns ca să le fie stârnit interesul sau chiar să le fie schimbată părerea.
