Unde ar fi fost mai potrivit să ții conferințe despre silvoterapie – o practică terapeutică și de relaxare care implică imersiunea conștientă în mediul forestier. Inspirată din conceptul japonez Shinrin-yoku, decât în Băiuț, unde pădurea e înfrățită cu comunitatea dintotdeauna? Unde specialiștii și silvicii spun că e o diversitate de ciuperci nemaiîntâlnită, la fel ca un număr mare de animale sălbatice?
Sigur, nu la asta s-o fi gândit japonezii când finisau conceptul, parte a Shintoismului. Dar la ei, e terapie oficială, prescrisă de medici. La noi, suntem în faza de „convingere”, deși cei care bat cărările știu că tot ce se spune aici e real. Palpabil. Șeful Ocolului Silvic Strâmbu, Ioan Chira, prezent la dezbateri, a arătat că pădurile de acolo au și particularități nobile, arii protejate: Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț 2962,40 ha din care sit UNESCO 598,14 ha și zona tampon 713,09 ha, Mlaștina Tăul Negru 1,67 ha și Peștera cu oase 0,89 ha. În codrii seculari, arborii depășesc adesea 50 m înălțime și 1,5 m diametru, iar exemplarele de brad (Abies alba) pot avea peste 500 de ani. În timp ce WWF, prezenți și ei, consideră că „Băiuțul ar putea deveni prima localitate din Europa de Est cu un traseu de terapie forestieră omologat, amenajat în pădurile multiseculare de la Strâmbu-Băiuț, parte a patrimoniului Mondial Natural UNESCO. Tot aici, cercetătorii investighează potențialul zonei de a fi recunoscută ca o nouă «Zonă Albastră» – un loc unde oamenii trăiesc mai mult și mai sănătos”. Puțin cam mult spus, vezi documentarele Live to 100: Secrets of the Blue Zones, în care se dovedește că există zone unde e o densitate mare de populație cu vârste înaintate, în Japonia, Grecia, Italia etc.
de mult tot vreau sa ajung acolo. bine ar fi sa se amenajeze mai multe locuri pentru turisti vizitatori etc.