La Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” va putea fi admirată până în 30 septembrie 2017, expoziţia „Bresle transilvănene. Istorie şi simbol”. Captând permanent interesul mediului ştiinţific şi nu numai, această instituţie a breslelor transilvănene este prezentată, după două decenii, într-o nouă expoziţie naţională de ţinută, organizată de Muzeul Ţării Făgăraşului ”Valer Literat”, în colaborare cu alte şase instituţii muzeale de mare prestigiu la nivel naţional şi internaţional: Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Naţional Brukenthal (Sibiu), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (Baia Mare), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie Sighişoara. „Viaţa economică a Transilvaniei a purtat de-a lungul mai multor secole amprenta puternică a instituţiei breslelor, care, deşi a suportat numeroase transformări survenite atât din interior, cât şi ca urmare a unor acţiuni externe, a reuşit să treacă peste toate vicisitudinile şi să supravieţuiască în această formă până la începutul deceniului opt al secolului al XIX-lea. Apărute din necesităţi economico-sociale, aceste asociaţii profesionale alcătuite din meşteri calificaţi din aceeaşi branşă sau din branşe diferite, au fost atestate pentru Transilvania încă din secolul al XIV-lea, deşi cu o oarecare întârziere raportat la cele din centrul şi apusul Europei, care au constituit modele de organizare. După intrarea Transilvaniei în cadrele Imperiului habsburgic (1691), breslele îşi continuă activitatea, însă se constată din ce în ce mai pregnant tendinţa autorităţii centrale de a interveni şi legifera tot mai mult viaţa internă a acestora. Această orientare a atins punctul culminant în 1872, în condiţiile acordării dreptului liberei practici a meseriilor, când breslele au fost desfiinţate prin lege, în locul lor fiind înfiinţate asociaţii industriale profesionale”, precizează reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. (c.t.)
