Redactorii și colaboratorii revistei de cultură NORD LITERAR nu au ținut seama de caniculă și de alte capricii ale vremurilor și au alcătuit numărul dublu al publicației (iulie-august), transformând gradele înalte din termometre în virtuți literare de marcă, după cum v-a obișnuit prima revistă de cultură din istoria Maramureșului, ajunsă la al 24-lea an al vieții sale. Derulând sumarul vă veți convinge că afirmațiile mele sunt argumentate. Își împlinește programul propus, fiind un stâlp cultural pentru valorile Maramureșului, dar și o casă primitoare pentru autori naționali și de pe alte meridiane. Ce puteți citi în acest număr dublu? Poemul lunii este semnat de poetul Ion Pop, academician, profesor universitar și un apreciat critic literar, cu obârșii în Mireșu Mare. Doamna Irina Petraș, critic literar, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, continuă serialul „răspunsuri și răspunderi”, scriind despre cărți și vremuri. Scriitoarea Dana Buzura Gagniuc, managerul revistei, ne dezvăluie ce stă între liniște și neliniște. Citiți și veți constata.
Eseul care mi-a reținut atenția este semnat de scriitorul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, de altfel este discursul rostit, recent, la sediul Filialei Cluj, în cadrul Simpozionului „Memorie culturală vs amnezie culturală”. A vorbit despre uitare, răzbunare și iertare. Pentru noi pe Pământ, spune scriitorul, crucea are trei brațe, trecut, prezent și viitor. Inteligent joc al minții în acest eseu. Că ne mai pune în legătură cu diferența dintre istorie și literatură, adică între trecut și memorie. Nu uit prezența lui la Baia Mare, cu prilejul lansării unor cărți ale Dumisale, despre care am vorbit și am scris. De citit eseul din revistă! Universitarul Gheorghe Glodeanu prezintă cartea Feliciei Mich, intitulată „Spații de margine în literatura română”, un studiu riguros și foarte bine documentat. Criticul literar Delia Muntean, redactorul șef al revistei, ne prezintă felul în care Mircea Popa îl vede pe Horia Bădescu, într-o exegeză esențială. Spune doamna Delia că monografia Horia Bădescu, întocmită de Mircea Popa nu constituie numai un act exegetic valoros, ci și un serviciu adus culturii.
Criticul literar Daniela Sitar Tăut ne oferă un interesant interviu cu scriitorul Valery Dvoinikov, ucrainean stabilit în limba franceză, care a fost prezent la Festivalul international de literatură de la Târgu Lăpuș. La rubrica Orfeu, poeme de poetul clujean Ion Cristofor. Alături, parodia lui Lucian Perța. Gheorghe Pârja și-a adus aminte că au trecut 35 de ani de la plecarea prin pădurile veșniciei a poetului Gheorghe Pituț, cu legături profunde cu Maramureșul, un reprezentant de frunte al liricii contemporane. Am mai scris un text despre regretatul Vasile Deac Moșu, care a prins drag de Nichita Stănescu, dar și Nichita de el. Laura Poantă publică un incitant eseu despre empatia de gradul Z, sau despre suprasaturația emoțională. Iulian Cătălui prezintă cartea scriitorului Dan Anghelescu „Exilul versus Utopia”. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre impresionanta carte a dr. Teodor Ardelean – „Magnum Diarium Academicum Septentrionis, 1800-2024”, o cronologie cultural-academică a ținuturilor din Nord. Da, o lucrare monumentală!
Scriitoarea Mihaela Albu continuă să rostească cuvinte din exil. Ne propune o recuperare necesară. Dorul ca factor declanșator al literaturii din exil. Colega Raluca Hășmășan analizează cu rigoare critică substanța lirică a volumului „Poeme leopard”, de Marilena Apostu, iar Flaviu Claudiu Mihali stabilește distanța dintre realitate și vis din volumul „Miresele lui Sigmund”, de Henrieta Mihaela Artimon. Sunt două cronici literare care consacră doi analiști remarcabili. Poetul Gavril Ciuban, în ipostaza de critic, ne recomandă cu bucurie volumul „Tablou periodic al sentimentelor”, de Daniel Marian. Mă bucur că scriitorul polivalent din Chișinău, Leo Butnaru, ne-a onorat cu două proze pe măsura harului lui. Apar și poeme ale Cercului literar de la Cluj, la zece ani de activitate. Apoi poeme de Florina Juncu, Octavian Mihalcea și Mihaela Ungureanu (Creta). Dorin Ștef publică un interesant eseu despre maramureșeni sub zodia lui Nichita Stănescu. Frumos! Eu am scris despre Nichita sub zodia Maramureșului. Dana Buzura-Gagniuc ne redă scrisorile lui Grigore Țiplea către soția sa Maria – o poveste de război, documente îngrijite de Laurențiu Batin.
Poetul Nicolae Scheianu ne recomandă volumul „Tăceri din Helicon”, de Gabriela Botici. Profesorul Viorel Igna, din Italia, publică în revistă eseul „Robert Musil și criza adevărului”. Distinsul scriitor Horia Bădescu, un apropiat al revistei noastre, traduce poeme din Jean-Luc Wauthier, prozator, eseist, dar mai ales poet. V-am îndemnat să citiți revista. O puteți afla la chioșcul de ziare din fața magazinului „Maramureș” și la Librăria Cărturești din Baia Mare. În curând revista va ajunge și la Târgu Lăpuș. Lectură plăcută!
