Călătoriile toamna au nu doar farmec şi o melancolie aparte, ci şi mireasmă de fructe coapte şi aromă de neînchipuite-mpliniri. Mai ales când traversezi ţinuturi splendide înstrăinate în jocul unei istorii stârnite tiranic în mijloc de secol XX împotriva popoarelor, melancolia se îngână mai intens cu visul reîntâlnirii fraţilor cu fraţii. Există veşti care aduc bucurie. Când ANCI-Proema m-a anunţat: „Mergem la Chişinău la Salonul Internaţional de Carte, Bookfest, ediţia a III-a, din 29 august – 2 septembrie, şi prezentăm acolo cărţile tale despre Eminescu”, mi se părea puţin fantezistă şi excesivă propunerea. Dar ea s-a înfăptuit. Şi astfel am pornit spre Răsărit.
Drum spre Răsărit, la început de toamnă
E cu siguranţă un câştig afectiv să călătoreşti din când în când prin ţinuturile ţării tale pentru a lua act de distincta-i frumuseţe şi de potenţialurile ei imense. Te reconectezi cu fiecare călătorie la un real în permanentă mişcare şi te întorci mai avizat asupra a ce este şi ce ar putea fi lumea ţării tale, ce ai tu de făcut în acest sens. Spun aceasta deoarece ştiu că numai activate, puse la lucru, potenţialurile acestea, fie ele personale, ori sociale, vor constitui sursa unor standarde viitoare, certe şi mai înalte. Într-o însorită zi de început de toamnă, un echipaj de câţiva băimăreni aluneca grăbit pe şoselele răsăritene ale României cu ţinta Chişinău, al doilea mare oraş majoritar românesc din Europa de sud-est. La volan editorul de la Proema, Alexandru Peterliceanu, iar în echipaj Gh. M Bârlea, Gh. Pârja, Terezia Filip, un mic desant cultural dar puternic în felul lui. Va fi Ziua Limbii Române şi cei de dincoace de Prut vom fi alături de fraţi la sărbătoarea lor. Căci purtăm toţi în suflet ecoul unei şi mai mari sărbători – aniversarea Centenarului Marii Uniri, a României Întregite, ce atinge la începutul acestei ierni 100 de cercuri pe spirala Timpului. Programul cultural în numele căruia mergem la Chişinău cu cărţi şi ediţii rare se numeşte România în lume – imagine, cultură, spiritualitate şi el este sprijinit de Ministerul Român al Afacerilor Externe.
Traversăm Moldova cu popas la Hanul Răzeşilor, aflat undeva la mijloc în zarea câmpiei moldovene, între Moldova de Sus şi cea de Jos, tocmai unde călătorul simte nevoia de popas. Suntem întâmpinaţi de Dl. Ion Asaftei, vicepreşedintele CJ. Neamţ iar dimineaţa pornim spre Răsărit cu soarele-n dreapta. Drumul rapid şi cumva sigur, taie lung spre răsărit, colinele Moldovei aşternute cu covoare de vii şi livezi. El parcă te îndeamnă şi te cheamă să calci mai tare acceleraţia, căci e reconfortant ornat de liziere de nuci şi de păduri de stejar, înveşmântat în verdele ce inspiră prospeţime. Încât meditez: „Acolo unde cresc stejari şi ca stejarii nalţi îmi cresc/Flăcăi cu piepturile tari…/ Acolo este ţara mea….şi neamul meu cel românesc…”
Chişinăul ne întâmpină familiar în toiul amiezii cu clădiri lucind calm în soarele toamnei, flori de piatră albă, unele moderne, altele în stil neoclasic interbelic, o veritabilă capitală estică învăluită într-un aer şi un farmec specific. Limbajul arhitectonic şi grafic al oraşului ne apare familiar. Mulţimea de inscripţii, de firme şi reclame, de postere publicitare în limba română sună şi arată exact ca la Bucureşti, la Cluj, la Timişoara sau la Baia Mare. Ne simţim acasă, ne-aşteaptă Dl Alexandru Bantoş, redactorul-şef al revistei Limba română, vechi prieten al Dl. Gh. M. Bârlea. Ne orientăm spre hotelul Aria, din strada Alba Iulia, rezidenţa noastră la Chişinău pentru câteva zile. Pe stradă aud cuvinte şi enunţuri în limba română. S-au făcut paşi în multe aspecte, inclusiv în acurateţea expresiei curente. Iar pe posturile de televiziune aud aceeaşi limbă curată cu un vag ecou latin şi iubesc această melodie limpede a exprimării româneşti. Limba unui popor e mai mult decât un fenomen social, e o forţă. Ne instalăm la hotel. Seara, vizită la familia Bantoş, atmosferă caldă, prietenească. Prezenţa lui Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, vechi prieten cu Dl. Gh. Pârja şi Gh. M. Bârlea, face atmosfera aleasă, colocvială şi poetică. Se discută îndelung amical, afectiv, româneşte, se degustă vinul din podgoriile moldoveneşti şi mâncărurile alese servite de distinsa noastră gazdă, doamna Ana Bantoş. Se citesc ori se rostesc patetic poeme – Bârlea, Pârja, Suceveanu; ne lăsăm clipe în şir fermecaţi de versurile poeţilor. Trăim clipe emoţionante, se comentează şi se lansează idei, promisiuni şi proiecte ce curând vor deveni fapte. Astfel aici în toiul conversaţiei scânteiază ideea unei antologii de lirică basarabeană în limba arabă, pe care editorul de la Proema-ANCI promite să o includă în binecunoscuta colecţie „Biblioteca Arabă”, şi să o ducă până departe, în Orient.
31 august – zi plină pentru echipa din Maramureş
Evenimente dense de la o oră la alta. Dimineaţa, vizită la Ambasada României unde ne primeşte secretarul pe probleme de cultură şi educaţie, Domnul Radu Mihail Filip, într-o atmosferă amiabilă. Editorul Alexandru Peterliceanu oferă un colet de cărţi editate la Proema-ANCI pentru biblioteca Misiunii Diplomatice şi ne promitem reîntâlnire cu Domnul ambasador şi Domnul secretar la ora 14 la Bookfest, unde urmează să prezentăm cărţile despre Eminescu. Între orele 10,30-11,30 ne aflăm în Parcul Central din Chişinău în vecinătatea Aleii scriitorilor unde elita intelectuală moldovenească – scriitori, poeţi, redactori, actori, critici, profesori, interpreţi – se întâlneşte pentru a celebra Ziua Limbii Române. Se ţin discursuri înflăcărate, unele critice, altele elogioase, se recită poeme, se intonează cântece cu mesaj adecvat momentului. Arcadie Suceveanu moderează întregul eveniment, la microfon vorbesc poeţi şi scriitori, Lucian Vasiliu, Ioan Ciocan, Ana Bantoş, Traian Vasilcău şi mulţi alţii. Sunt invitaţi la discurs prietenii din Maramureş. Vorbesc poetul Gh. Pârja şi profesorul Gh. M. Bârlea care transmit fraţilor noştri din inima Moldovei mesaje de suflet, culturale şi livreşti, în ton cu evenimentul. Rămânem circa o oră în atmosfera discursurilor formale şi informale din parc, apoi, la ieşire, ne fotografiem la vestita statuie a lui Ştefan cel Mare.
ANCI-Proema la Bookfest – 2 cărţi despre Eminescu lansate în prezenţa Excelenţei Sale, Dl Daniel Ioniţă, ambasadorul nostru la Chişinău.
La Salonul Internaţional de Carte, ediţia a III-a, forfotă, oferte, peste 50 de edituri şi lansări pe scena amenajată în centrul Moldexpo. Multe edituri din România, între care Proema-ANCI de la Baia Mare cu stand de cărţi elegante şi titluri rare, ba chiar unice. Convinsă că acolo unde răsună numele Eminescu şi versul său, acolo se află pentru moment sau pentru eternitate însăşi România, am lansat la Chişinău două cărţi, exegeze asupra unor simboluri şi teme eminesciene: Eminescu – Semne şi simboluri de aur şi Seducţia absolutului – exerciţii de hermeneutică eminesciană, ambele editate la Proema, Baia Mare şi ilustrate de academicianul Mircia Dumitrescu. Avem o oră la dispoziţie pentru aserţiunile noastre. Oare ne va ajunge timpul? Prezenţa şi intervenţia Excelenţei Sale, Dl. ambasador Daniel Ioniţă asupra evenimentului şi a cărţilor au dat valoare momentului şi au fost cât se poate de convingătoare şi de onorante pentru noi şi pentru editura Proema-ANCI. Trimiterea la Shakespeare într-o aserţiune despre Eminescu e semnul unei înţelegeri profunde a rolului pe care îl au geniile în destinul popoarelor şi al umanităţii. Iar pledoaria pentru carte ca obiect esenţial pe care se fundamentează cultura azi mi-a indicat în persoana Excelenţei Sale o redutabilă personalitate diplomatică şi culturală. A moderat prof. univ. dr. Gh. M. Bârlea şi au avut intervenţii pertinente Arcadie Suceveanu, Ana Bantoş şi Gheorghe Pârja. Cuvântul meu din finalul evenimentului a fost o pledoarie pentru asimilarea extinsă şi înţelegerea mai profundă a lui Eminescu decât se realizează ea azi în educaţia de specialitate. O receptare actualizată, din perspectiva arhitecturii textului şi a simbolismului imaginii constituie calea spre sensul oricărei opere. Poeţii de geniu, Dante, Shakespeare sau Eminescu sunt cei care asigură atât unitatea, cât şi eternitatea popoarelor a căror cultură o reprezintă în lume. Căci dăinuim prin cultură şi spiritualitate, care sunt aura umanităţii, mai mult decât prin corpurile noastre. În format electronic sau în cel clasic, în era comunicării în reţele informatizate, cartea continuă să deţină rol esenţial în cultura şi civilizaţia lumii actuale. Astfel de idei au luminat şi încoronat cumva momentul echipei din Maramureş la Bookfestul de la Chişinău şi au condus la o concluzie relevantă privind cultura, cartea, rolul scriitorilor şi al rostirii lor în viaţa popoarelor.
Invitaţi de Consulul onorific al Republicii Siria la Chişinău petrecem câteva momente de neuitat. Nu numai că Domnul consul onorific Dr. Ibrahim Al-Ahmad a onorat cu prezenţa, împreună cu fiica sa şi consilierul Domniei Sale, lansarea cărţilor noastre de la Bookfest, ci, în semn de aleasă prietenie, întregul nostru grup a fost invitatul Domnii Sale. Astfel după amiaza târziu, împreună cu prietenii de la Chişinău, luăm prânzul la o terasă amenajată în stil oriental. Ambientul, de la mobilier la amenajamentul floral, la muzică şi meniu, la ţinuta şi stilul chelnerilor, la gustul şi aspectul felurilor de mâncare, la calmul şi amiabilitatea care ne înconjoară, ne creează senzaţia că ne aflăm undeva departe în Orient. Încă o dată ne convingem de amiabilitatea şi rafinamentul, de spiritul delicat al prieteniei pe care orientalii ştiu să le ofere cu generozitate lumii. Seara, împreună cu prietenii moldoveni petrecem două ore pe terasa hotelului Aria. Stârnim idei de viitoare proiecte editoriale ce vor înălţa pe o altă linie a spiralei atât relaţiile noastre cu Republica Moldova, cât şi literatura română în lume. Antologia de lirică basarabeană, la care Arcadie Suceveanu şi Ana Batoş vor începe de mâine selecţia, va deveni cât de curând realitate. Nu uităm nicio clipă că programul cultural prin care ANCI-Proema editează şi promovează în lume literatura română, în Anul Centenar, se numeşte România în lume – imagine, cultură, spiritualitate.
Prof. Dr. Terezia Filip
