Cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradițional din România au fost surprinse în mai multe fotografii realizate de artistul fotograf, Ilie Tudorel. Imaginile au fost expuse în Salonul Artelor al Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” din Baia Mare și pot fi văzute până în 3 decembrie. Artistul fotograf a mărturisit că în Anul Centenarului Marii Uniri a vrut ca “toți românii să cunoască și să aprecieze această inestimabilă avuție națională și europeană care este patrimoniul cultural tradițional al României”.
Vetre folclorice românești străvechi
Vernisajul expoziției a avut loc într-o atmosferă cu adevărat de sărbătoare. O sărbătoare a tradițiilor și a “Zestrei Vii Românești”. Pentru a ilustra concret, “Zestrea Vie Românească”, în Salonul Artelor au fost aduși coconi îmbrăcați în straie populare, dar și meșteri populari. Printre invitați s-au numărat coconii din Budești, coordonați de învățătoarea Maria Marinca din Budești.
“Budeștiul e o străveche vatră folclorică românească. Pe Maria Marinca am fotografiat-o, iar la nici două luni după ce a apărut articolul despre mărțișor în revista internațională, comisia UNESCO a aprobat tradiția mărțișorului de la 1 martie pe lista patrimoniului imaterial UNESCO”, a punctat Ilie Tudorel.
Copiii din Budești au purtat steaguri pe care le-au pictat sau le-au colorat cu ștampile confecționate din cartofi. Ei au interpretat un cântec patriotic. “Unele tradiții trebuie să le căutăm și să le transmitem tinerilor. Ei, la rândul lor, le vor transmite mai departe și așa ne vom păstra identitatea”, a precizat Maria Marinca.
În fața publicului a fost prezent și grupul din Țara Chioarului, coordonat de prof. Virginia Vinț și Mariana Șovre. Tinerii îmbrăcați în port popular au colindat și au cântat un cântec patriotic.
În sală au fost prezente și femeile din Rogoz. Alături de Reghina Cosma și Călina Mârzac, femeile au vrut să demonstreze că, în Țara Lăpușului, tradiția rămâne vie. Aici se organizează periodic șezători unde se toarce, se țese și se practică vechile meșteșuguri. De altfel, grupul din Rogoz nu a venit cu mâna goală, ci cu fusul și cu lâna de tors.
Tezaure umane vii
Șirul invitaților a inclus și meșteri populari, adevărate “comori” ale României. Floare Finta, din Țara Oașului, este cunoscută pentru practica vindecării cu plante, leacurile ei constituind o alternativă la medicina tradițională. S-a îndeletnicit cu confecționarea de haine tradiționale oșenești, iar în prezent mai confecționează podoabe populare, clopuri și straițe miniaturale, zgărzi și zgărdane. Floare Finta, în vârstă de 85 de ani, a venit la vernisaj cu păpușile îmbrăcate în straie oșenești și cu clopuri confecționate de ea.
“Mai lucrez, mai fac păpuși, mai fac trăistuțe. Las un lucru, încep altul. Dimineața mă scol, mă învârt puțin, fac de mâncare, curățenie și apoi mă apuc de treabă. Păpușile astea sunt prunci tare buni, nu cer mâncare, unde le pun, acolo șed. Dacă te miști, nu te doare nimic. Încă nu am spus nici ioi nici vai. Am 9 copii, sunt sănătoasă tun”, a mărturisit mătușa Floare.
Despre mătușa Fințoaie, managerul Muzeului Țării Oașului, Natalia Lazăr, a mai arătat că și-a luat rolul în serios pentru a preda și generației tinere zestrea culturală. “Mătușa Floare a primit acest titlu în 2012. Mătușa Fințoaie e mereu tânără. În 2 iulie a împlinit 85 de ani. E cu sufletul tânăr, mereu împreună cu noi la manifestările culturale organizate pentru că și-a luat rolul ei foarte în serios. Transmite generației tinere această moștenire. E firesc ca moștenirea, zestrea să meargă mai departe. A primit acest titlul la propunerea comunității locale din Negrești-Oaș. În 2012, a fost premiată într-un cadru festiv la București. La 2 ani după acest moment, mătușa Floare a fost din nou invitată la București pentru că președinția României a decis că merită medalia Meritul Cultural”, a adăugat Natalia Lazăr.
Nu a lipsit nici Vasile Șușca, meșterul popular cunoscut pentru măștile sale populare. A adus cu el câteva măști. În opinia, lui Vasile Șușca, nicăieri nu sunt mai frumoși coconii cum sunt cei din Maramureș, dar și tradițiile sunt aici, aparte, așa că există toate șansele ca moștenirea culturală să nu se piardă, ci să fie transmisă mai departe din generație în generație. De asemenea, Nicu Pop din Plopiș a venit cu sculpturi din lemn.
În expoziția de fotografii pot fi admirate și chipurile altor “tezaure vii”. “În această expoziție e o adevărată galerie a tezaurelor umane vii: Domnica Trop. Melodiile sale au fost cântate de Ion Dolănescu, Irina Loghin și are o pensie de 350 lei. Îl mai puteți vedea și pe violonistul Țuli Carol (Stângaciu). E foarte greu să ajungi să dai de aceste personalități. Mi s-a întâmplat să întreb în stânga și în dreapta de Gavril Burzo din Maramureș. Când i-am găsit casa, mi s-a spus că a fost îngropat de o lună și jumătate. Proiectul meu va continua. Încerc să îi promovez pe acești oameni de valoare”, a mai punctat artistul fotograf, Ilie Tudorel.
E nevoie să “resuscităm energiile ascunse din inimile oamenilor”
Expoziția de artă fotografică „Zestrea Vie Românească” prezintă într-un număr de peste 80 de lucrări de artă fotografică înrămate, unele de mari dimensiuni, cele mai valoroase elemente ale tradițiilor, datinilor și obiceiurilor din cadrul patrimoniului cultural tradițional tangibil și intangibil al României.
Fotografiile din cadrul expoziției reprezintă o frescă elocventă a identității tradiționale românești cuprinzând imagini despre portul popular, meșteșuguri și ocupații rurale tradiționale românești, meșteri populari, sărbători și manifestări folclorice, tradiții și obiceiuri de Paști, Crăciun și Anul Nou, obiceiuri agrare, jocul și dansul popular, botezul și nunta tradițională românească etc. Un loc important îl ocupă în expoziție fotografiile dedicate marilor personalități declarate oficial „tezaur uman viu” și, mai ales, cele mai reprezentative tradiții și meșteșuguri tradiționale românești prezente pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO, cum sunt: doina, colindatul de ceată bărbătească, ritualul călușului, tehnicile de prelucrare ceramicii de Horezu, jocul fecioresc din România, tehnicile de țesere a scoarțelor românești tradiționale și practicile culturale asociate zilei de 1 martie.
“Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia de a sărbători Centenarul împreună cu dvs. Centenarul e un prilej de a resuscita toate energiile ascunse din inimile românilor, de a resuscita patriotismul pe care unii cu nerușinare îl consideră desuet, de a redeveni români pentru că trebuie să știți că globalizarea nu iartă pe nimeni. Tăvălugul acestei globalizări trece peste noi, lăsându-ne fără tradiții, fără suflet. Trebuie să facem ceva. De aceea, mi-am propus ca aici să invit persoane și personalități din vetre tradiționale strămoșești, vetre folclorice unde tradițiile sunt încă vii. Am siguranța că tradițiile nu mor. Ele vor fi transmise mai departe”, a mai declarat artistul fotograf Ilie Tudorel.
Despre expoziție, etnologul Liliana Voș a spus că e una “fabuloasă”. “V-ați întrebat cum va arăta România peste 100 de ani? Întrebarea aceasta a fost pusă de un reporter președintelui Academiei Române. Răspunsul său a fost că atâta timp cât există poporul român conștient de sine, România nu are cum să dispară. Și iată că, astăzi, Ilie Tudorel face acest lucru adunându-ne aici, îndemnându-ne să devenim conștienți și să ne păstrăm această conștientă prin aceste tezaure vii. Suntem înconjurați de atâtea simboluri sacre, trăim într-o geometrie sacră. Trebuie să ne mândrim cu ceea ce avem”, a menționat Liliana Voș.
Turneul național al expoziției „Zestrea Vie Românească” va parcurge toate regiunile istorice ale României, ajungând apoi și la românii din diaspora, în muzee și alte instituții de cultură. Până în prezent, expoziția a fost expusă în regiunea Maramureș și Sătmar la Satu Mare. În municipiul Baia Mare, expoziția va fi deschisă până în 3 decembrie 2018 în spațiul expozițional „Salonul Artelor” de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare.
