În centrul nou al Sighetului, în parcul cu aparate de joacă pentru copii, un castan falnic umbrea zona. Bunicii și părinții grijulii însă au reclamat la primărie că pomul poate să se rupă la vânt mai puternic, așa că bietul arbore secular a fost secerat.
De foc l-a scăpat sculptorul Ioan Bledea, care a solicitat edililor să-l lase pe mâna lui. De fapt două brațe cu palmele bătătorite de la daltă și secure. La cei aproape 70 de ani ai săi, Ioan Bledea lucrează zilnic în atelierul său dând chip și viață cioatelor de tei, de nuc , plop sau de castan. Cu lucrări în multe țări din Europa, inclusiv pe continentul american, sculptorul sighetean a vernisat numeroase expoziții personale, cea mai mare fiind aceea permanentă de la locuința sa, cu vreo 500 de exponate. Dacă astă vară a finalizat lucrarea monumentală dedicată Centenarului, amplasată în comuna Giulești, el a continuat să lucreze pe aceeași temă: Unirea românilor. Cele 9 lucrări de dimensiuni mari au fost apreciate de cei prezenți la vernisajul expoziției de sculptură de la secția de Etnografie a Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației: Horia Scubli, Gheorghe Todinca, Ion Mariș, Mihai Dăncuș, Timur Chiș.
Ioan Bledea îmi mărturisea: „Aceste 9 sculpturi fac parte din proiectul meu dedicat Centenarului. Unele piese au în jur de o sută de kilograme. Lucrările se numesc „Pasărea X”, „Familie de maramureșeni”, „Spirala Unirii”, „ În așteptare”, „Frământări”, „Generații, „Candela Unirii”, „Femeie de pe Iza”. Exponatele le-am amplasat în mijlocul încăperii, ca într-un fel de dialog. Vizitatorii trec astfel printre sculpturi. La primăvară, când fac 7 decenii de viață, îmi doresc să scot al treilea foto-album Ioan Bledea și să vă invit la vernisajul unei expoziții cu 100 de lucrări, o pădure de sculpturi ce vor fi așezate în curtea și grădina casei mele. Până atunci mai vreau să cioplesc încă 15 monumentale”.
