Sâmbătă, 18 mai, a avut loc Simpozionul MARAMUREŞUL ŞI LITERATURA EUROPEI CENTRALE, organizat de revista băimăreană de cultură „Nord literar”. În cuvântul de bun venit, directorul executiv Săluc Horvat a apreciat că tema simpozionului este bine aleasă, Maramureşul oferind culturii mulţi scriitori: Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ioan Es. Pop, Ioan Groşan, care au fost traduşi şi sunt cunoscuţi şi în afara graniţelor ţării.
Istoricul literar Mircea Popa din Cluj-Napoca, invitat de onoare, s-a referit la cartea „Mitteleuropa provinciilor” a lui Cornel Ungureanu, comentînd fenomenul, iar în calitate de preşedinte al ASTREI Cluj consideră „că trebuie să ne apărăm cu fervoare cauza naţională”, amintind de episodul de la Cimitirul Eroilor Români din localitatea Valea Uzului, despre lipsa de reacţie a autorităţilor când simbolurile româneşti sunt batjocorite de către extremişti, despre legile proaste date în cazul retrocedărilor…
Daniela Sitar Tăut, redactor al revistei Nord Literar, consideră că „despre literatura română şi maramureşeană se cunoaşte prea puţin în Europa Centrală”, dar „lucrurile în ultima vreme s-au schimbat în bine”. Cunoaşte aceste lucruri deoarece a predat limba română în Bratislava. Crede că Institutul Cultural Român face prea puţin pentru ca scriitorii români să fie cunoscuţi în afară.
Terezia Filip a afirmat că „nu trebuie să ne facem probleme că n-am fi în Europa cu cultura noastră, fiindcă literatura română de acolo provine, din Europa. Ar trebui să ne doară faptul că satele noastre dispar şi trăim într-un fel de autism, deşi politicienii şi oamenii de cultură ar trebui să caute strategii pentru resetarea României”.
Valer Turcu Iorga consideră însă că „nu ar trebui să ne facem griji pentru românii din diaspora, deoarece românii care au simţit româneşte vorbesc româneşte, ori aici în ţară, ori în străinătate”.
Florica Bud a vorbit despre revista „Lumină lină” din New York, care contribuie la menţinerea vie a limbii române în SUA.
Gheorghe Pârja, redactor-şef adjunct al revistei Nord Literar, a amintit „Serile de la Deseşti”, unde au fost invitaţi scriitori din Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. De asemenea, că editorul Alexandru Peterliceanu, cu editura lui, face mult pentru poezia românească, inclusiv maramureşeană, care este cunoscută în douăzeci de ţări arabe.
Delia Muntean, secretar de redacţie, a relatat despre experienţa pe care a avut-o la Uzdin, în Serbia, fiind convinsă că „ce face cultura este durabil şi face mai mult decât face istoria”.
Nicolae Goja a apreciat deschiderea revistei „Nord Literar” spre Europa şi a făcut, in memoriam, la 80 de ani de la naştere, un scurt portret al celui care a fost Vasile Radu Ghenceanu, unul dintre iniţiatorii revistei Nord Literar.
La împlinirea a optzeci de ani de viaţă, au fost aniversaţi prof. univ. dr. Mircea Popa şi Constantin Cubleşan (acesta a lipsit din motive de sănătate), ambii din Cluj-Napoca, Săluc Horvat oferindu-le plachete din partea Consiliului Judeţean Maramureş şi a revistei „Nord literar”.
Gelu DRAGOŞ
