Refuz pentru reabilitarea Castelului Teleki din Coltău

1
795

Administraţia locală din Coltău vrea să reabiliteze Castelul Teleki de ani buni, însă fără prea mare succes. Astfel, de-a lungul vremii au venit miniştrii, secretari de stat care au promis fonduri de reabilitare, dar din păcate nimic nu s-a concretizat până în ziua de azi. Autorităţile locale au depus, pe Programul Operaţional Regional (POR), un nou proiect de reabilitare, dar care a fost respins, pe motiv de neconformitate. În prezent, monumentul istoric are nevoie urgentă de reparaţii, el aflându-se într-o avansată stare de degradare.

Deşi primarul spune că proiectul a fost aproape de nota 10, se pare că cei care l-au analizat au avut altă părere: „Am depus proiectul pentru reabilitarea Castelului Teleki, dar care nu se va finanţa. Deci, pe POR am primit în şapte zile răspuns că nu este conform proiectul. Cred că totul este pe interpretare. Tocmai am văzut şi la televizor că România dă înapoi 36 de milioane de euro, din cauză că nu suntem în stare să folosim banii. Consider că proiectul a fost unul de nota 9.70 şi nici prin gând nu mi-a trecut că nu va fi finanţat! Dar totul s-a discutat pe interpretare”, a declarat Lajos Cendes, primarul comunei Coltău.

Proiectul, respins pentru trei probleme

DSC06464Cei care au analizat conformitatea proiectului de reabilitare a Castelului Teleki, au găsit mai multe probleme: „Una dintre problemele ridicate a fost cea legată de utilităţi. Drumul principal, de ce nu este intabulat. Vreau să întreb însă, în România cine are drumurile intabulate?! Nici drumurile judeţene, nici europene nu sunt intabulate. Doi la mână: am vrut să facem un grup social în beci. Ni s-a spus că este extindere! De asemenea, am vrut să amenajăm mansarda, pentru o sală de conferinţe. La fel, ei aşa interpretează că este extindere. După mine nu e aşa, ci amenajare pentru că eu prin extindere înţeleg atunci când se mai adaugă ceva la o clădire existentă. Trei: am avut nişte planşe care la scanare nu s-au văzut la curentul slab. Deci pe aceste considerente proiectul nostru a fost respins”, a explicat primarul.

Doar două proiecte depuse, ambele respinse

Pe aceeaşi axă de finanţare a mai fost depus un proiect, respins şi acela, conform spuselor primarului: „În loc să spună: domnule în zece zile să ne trimiteţi corecturile de rigoare ca să putem consuma fondurile  europene, proiectul nostru este respins! Acum două luni am făcut o adresă către Ministerul Dezvoltării cu următoarea cerere – dacă refacem proiectul, se mai poate depune? Nici un răspuns nu am primit. Dar este strigător la cer să nu primim răspuns după două luni. Am înţeles că doar două proiecte au fost depuse şi ambele sunt respinse. Noi am fost primii”. Proiectul, în cuantum de circa 1,2 milioane de euro, cu TVA inclus, a fost întocmit de firme specializate în asemenea proiecte din Cluj-Napoca şi Baia Mare şi conţine 1.946 de pagini.

Există şi varianta finanţării de la Ministerul Culturii

Statuia lui Petőfi Sándor din curtea castelului
Statuia lui Petőfi Sándor din curtea castelului

Cum finanţarea pe fonduri europene a căzut, atenţia este îndreptată acum către Ministerul Culturii, secţia Patrimoniu: „Noi mergem mai departe, vom vedea pe proiecte transfrontaliere dacă reuşim ceva, dar vă spun că de opt ani de zile ne necăjim cu el ca să-l realizăm şi nu am reuşit. Un semn bun este totuşi faptul că am fost întrebaţi de Patrimoniu dacă nu dorim să fie finanţat din bugetul Ministerului Culturii. Am zis că dacă nu câştigăm pe POR atunci suntem dispuşi să mergem pe finanţarea de la minister”, a mai spus edilul.

Castelul – într-un accentuat proces de degradare

Imobilul cu pricina are nevoie urgentă de reabilitare, el fiind într-un accentuat proces de degradare: „Nu putem lăsa această construcţie în continuare aşa. Pe zi ce trece se tot degradează. E totuşi o construcţie din anii 1800, aşa că, în ce stadiu ar putea fi?! Noi nu ne putem atinge de ea, nu putem face nimic, fiind monument istoric. M-am gândit la numărul ungurilor din Ardeal, dacă fiecare ar dona câte un euro s-ar rezolva problema. Am făcut demersuri chiar şi la Guvernul Ungariei, că vizitatori avem. Anul acesta au fost peste 10.000. Tot al treilea ne întreabă: dar Guvernul Ungariei nu se implică? Nu se implică! Probabil că se implică în secuime, noi suntem aici… Dar asta nu are importanţă. Trebuie să rezolvăm problema. Vă spun că atâta speranţă mi-am pus în acest proiect că pe fonduri europene totul merge aşa cum trebuie, dar restricţiile sunt foarte dure”, a conchis Lajos Cendes.

Clădirea, construită pe vremea Mariei Tereza

DSC06457Castelul Teleki din Coltău a fost construit, cel mai probabil, pe vremea  Mariei Tereza, iar în 1821 clădirea construită în stil baroc a fost restaurată. Marele călător, contele Teleki Sándor, a fost cel mai cunoscut stăpân al castelului, care a obţinut clădirea de la părinţii lui, la vârsta de 25 de ani, în anul 1825. Între 1846 şi 1847, ca un invitat al contelui, marele poet maghiar Petőfi Sándor a vizitat de trei ori localitatea Coltău şi castelul Teleki. Printre aceste vizite, cea mai importantă a fost cea efectuată între 9 septembrie şi 19 octombrie 1847, când poetul şi tânăra sa soţie şi-au petrecut aici luna de miere, îmbogăţind cu 28 de poezii literatura maghiară, scrise chiar pe o masă de piatră din curtea castelului. Majoritatea poe­ziilor le-a scris pe această masă, sub un corn uriaş, denumit şi „cornul lui Petőfi”. Sub acest corn a fost înmormântat şi Teleki Sándor. Despre castel a mai scris chiar şi Jókai Mór: „Odată cu prima intrare în castel mă surprind picturile uriaşe de pe pereţi. Bronzino, Saleruo Andrea, Guido Reni, Gerardo de la Nosse, Salvator Rosa, Artemisi, Gentileschi, Giordano Luca, Pauji, Ribeyras, Solimene, Marko, Velasquez, Murillo, Tiepulo, Delamonica, Pagliano Palini şi capodoperele numeroşilor artişti, colectate de către Teleki Sándor de la diferite târguri, pentru bani puţini, sau chiar pentru sume uriaşe”.
Descendenţii contelui au întreţinut castelul până în anul 1936, după care, din cauza climatului politic, au fost nevoiţi să părăsească castelul, dar şi satul. După cel de Al Doilea Război Mondial, castelul a fost locuit de către refugiaţi, iar mobilierul a fost furat de către săteni. După naţionalizare, scara în spirală de la castel a fost demolată, la fel ca şi unii dintre pereţi, şi a fost transformat în loc de distracţii. A fost folosit şi ca sediu CAP, ori depozit, iar ulterior ca şcoală. Parterul funcţionează şi astăzi ca şcoală şi grădiniţă. A fost ideea vizitiului fidel Sebők Mihály, să amenajeze un muzeu în castel. Astfel, în castel funcţionează astăzi Muzeul „Teleki-Petőfi”.

1 COMENTARIU

  1. E de apreciat ca exista initiativa in acest sens. Castelul trebuie salvat! Pornind de la motivele respingerii proiectului de finantare… trebuie intocmit un proiect bun (cu șanse de atragere a fondurilor europene).

LĂSAŢI UN MESAJ