Administraţia locală din Oarţa de Jos a reuşit înfiinţarea unei structuri de economie socială (SES) în comună, investiţie realizată pe fonduri europene. Croitoria are 40 de angajaţi şi se susţine financiar singură. În acest fel o parte din forţa de muncă actuală rămâne în comună, aducând un plus de valoare zonei.
Croitoria are contracte cu societăţi din Baia Mare. De asemenea, activitatea în acest domeniu este o tradiţie în Oarţa. Primarul comunei, Bogdan Pop ne spune: „Am reuşit să beneficiem de finanţare pe fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane (POSDRU), reuşind să înfiinţăm la nivel de comună un SES cu activitate pe croitorie. Acest domeniu a fost tot timpul bine văzut în zonă, în sensul că există o anumită tradiţie aici. Cu câţiva ani înainte, a mai fost în centrul de comună croitorie, dar din diferite motive s-a închis. În acest moment, SES-ul din Oarţa de Sus este în perioada de sustenabilitate, într-un spaţiu ce aparţine comunei. Aici funcţiona înainte fosta cooperaţie. Noi am dat spaţiul în chirie croitoriei, iar aceasta a reuşit să menţină activitatea şi să reziste pe piaţă. Acolo lucrează aproximativ 40 de angajaţi, în două schimburi. Ei fac produse în serie. Au un contract de colaborare cu o firmă din Baia Mare. Important este că au reuşit să se autosusţină şi să aducă un plus de valoare comunei. Femeile sunt angajate cu preponderenţă. Un alt lucru bun e că persoanele angajate nu au mai trebuit să plece din comună pentru a-şi găsi un loc de muncă”. Cetăţenii, mulţumiţi că sunt câteva locuri de muncă şi la ei în sat, spun că ar fi totuşi nevoie de mult mai mult: „Este un lucru bun că există o croitorie pe raza comunei şi femeile sunt angajate aici. Aşa nu mai sunt nevoite să plece la oraş, sau chiar din ţară, în căutarea unui loc de muncă. Aşa s-a întâmplat în trecut, când foarte mulţi au plecat din localitate în străinătate. Ar fi nevoie de locuri de muncă mai multe pentru tineri, ca să nu plece din sat”, ne-a explicat Ion M. „E bine că avem o activitate economică în sat, însă este nevoie de mult mai mult ca să nu mai fim nevoiţi să părăsim satul în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Că în afară de asta, alternative nu prea avem decât să ne lucrăm pământurile”, a spus Gheorghe, un alt localnic.
Majoritatea sătenilor sunt angajaţi în comună sau în zonele învecinate
Deşi o bună parte dintre localnici au plecat în trecut din ţară, angajaţii din prezent lucrează în comună sau zonele apropiate acesteia. Mai spune primarul: „Şi la Ariniş există un investitor care are confecţii de cauciuc. Mulţi cetăţeni din Oarţa lucrează acolo. Este o sursă de venit pentru ei. Deci, în principiu, majoritatea celor care locuiesc astăzi în comună, sunt oarecum angajaţi în zonă, deci nu trebuie să mai părăsească localitatea şi să meargă în alte oraşe, sau chiar afară din ţară, pentru a-şi câştiga banii. Pentru cei care sunt deja în străinătate şi vor reveni, probabil că locurile de muncă actuale sunt oricum insuficiente. Sperăm să se găsească însă posibilităţi de afaceri şi pentru ei, aici. Din păcate, ca şi UAT (unitate administrativ-teritorială) nu avem terenuri grupate să le alocăm investitorilor, în zone accesibile pentru eventuale afaceri. Totuşi, eu sper ca viitorii investitori să provină din zona comunei, deoarece avem destul de mulţi cetăţeni plecaţi şi dincolo de graniţă, ce au viziune destul de largă asupra domeniilor de activitate în care ar vrea să investească. Probabil că la un moment dat vor aduce cu ei ideile de acolo şi să dezvolte anumite activităţi pe raza comunei. La noi, agricultura este încă un domeniu care poate aduce un venit consistent. Încet, încet aproape toate terenurile sunt cultivate, lucru benefic pentru noi. Sigur că pământurile nu sunt lucrate numai de cetăţenii comunei, ci şi de câţiva arendaşi, care au reuşit să se tocmească cu proprietarii şi să cultive terenurile. Deci cam acestea sunt sursele de venit ale locuitorilor din Oarţa”.
