Elevii vor învăţa după un nou concept: Cultură experimentală aplicată

0
281

• Premieră în şcolile din Maramureş •

În şcolile din Maramureş va fi implementat, în premieră, un nou concept de predare şi învăţare. Din participant pasiv, elevul va deveni activ. Practic, se doreşte implementarea unui proiect cu totul inedit, care să pună în valoare creativitatea, inteligenţa şi individualitatea copilului. Proiectul „Cultură experimentală aplicată” a fost gândit de un fost profesor, Petru Pap. Ca tată, fost dascăl şi fost elev, Petru Pap a constatat că actualul sistem de învăţământ se află într-o criză profundă, aşa că s-a gândit să vină chiar el cu o schimbare. Pentru punerea în aplicare a conceptului de cultură experimentală a fost încheiat un protocol cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş. Prima şcoală unde va fi implementat proiectul este cea din Coaş.

Soluţii pentru ieşirea din criză a învăţământului românesc

Antropologul Petru Iosif Pap, preşedintele Asociaţiei pentru Cultură şi Civilizaţie, vrea să demonstreze că se poate studia în şcolile din România după un alt mod şi stil de abordare a cursurilor, mult mai atractiv pentru copii. În urmă cu un an, acesta a făcut un test în Firiza, acolo unde a predat muzică într-un alt mod, care i-a angrenat şi pe elevi în tot acest proces. Rezultatul a fost mulţumitor, iar copiii s-au arătat încântaţi şi chiar au întrebat de ce nu se învaţă la şcoală aceste lucruri. Acum proiectul va fi extins şi în alte unităţi de învăţământ din judeţ, graţie unui protocol încheiat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, la semnarea acestuia contribuind inspectorul şcolar general adjunct Camelia Bogdan şi inspectorul şcolar Amelia Bănică. „Este vorba despre primul proiect pilot de restructurare a conceptului de învăţământ tradiţional românesc. E un proiect pilot care face parte din conceptul pe care eu îl promovez printr-un alt program personal, The Deep Sound of Maramureş, şi anume acela de cultură experimentală. Introducerea con­ceptului de cultură experimentală în învăţământ este mai importantă decât factorul cultural, pentru că e vorba de un element formator din start. Încercăm să promovăm, să schimbăm conceptul în care copilul este privit şi priveşte procesul de învăţare. Am ajuns de mai mulţi ani într-un moment de criză în ce priveşte sistemul de învăţământ. Majoritatea sistemelor de învăţământ din ţările din apropiere se află într-o criză profundă, dar cel românesc se află în criză de mult, criză care continuă şi se perpetuează. Încercăm să refacem tot procesul de învăţare al copilului schimbând punctul de echilibru, din copil ascultător de informaţie în creator. Învaţă în timp ce creează, nu învaţă şi îşi pune în valoare creativitatea. Aici profesorul nu mai are acelaşi rol. În zilele actuale, profesorul e atotştiutorul care taie şi spânzură”, a punctat iniţiatorul şi coordonatorul acestui proiect, Petru Pap.

“Şcoala tradiţională distruge conceptul de creativitate, individualitate şi inteligenţă”

Mihai Grăjdeanu

În Baia Mare, proiectul va ajunge la Şcoala Mihail Sadoveanu. Prima unitate de învăţământ în care se va pune în aplicare noul concept este cea din Coaş. Cel care va preda la început după noile reguli va fi Petru Pap. El se va ocupa de muzică. Astfel, elevii vor putea crea un altfel de univers sonor, unul în care sunetele tradiţionale vor lipsi cu desăvârşire. Practic, la un calculator va fi legat un instrument. Activându-l, elevii vor putea lansa în aer sunete, care nu vor semăna cu cele clasice interpretate la pian, ci fiecare va putea să realizeze ceea ce simte, combinând sunetele în stil propriu. La ore vor asista şi dascălii care vor trebui să se familiarizeze cu noua metodologie de predare. „În primă fază, mă voi ocupa eu, pentru că, fiind vorba de construcţia unui nou concept, trebuie să-i oferi profesorului nu numai stilul, ci şi metodologia de predare, abordare. Eu trebuie să realizez un stil de abordare pe baza căruia vor fi preluate sistemul de predare de alţi profesori. Scopul este să se deprindă fiecare profesor pentru ca de anul viitor să poată şi ei la rândul lor să iniţieze acest tip de predare. Mă voi axa pe creaţie – predare în sistemul muzical. Voi folosi instrumente experimentale cu care copiii vor intra într-un mediu complet nou. Practic, totul e ino­vator din acest punct de vedere. Nu e nici sistem step by step, nici sistem finlandez, e o schimbare a modului în care vedem noi procesul de învăţare. S-a depărtat mult prea mult învăţământul de la conceptul de bază şi anume că omul se naşte ca o fiinţă individuală, creativă, independentă. Şcoala tradiţională distruge acest concept de creativitate, individualitate şi inteligenţă, iar acest sistem are scopul de a face ca aceste elemente să rămână şi să se optimizeze”, a adăugat iniţiatorul proiectului. Ulterior, în acest program se vor alătura şi parteneri din Bucureşti care vor implementa cultura experimentală în cazul unor discipline precum limba şi literatura română, istorie. Unul din cei doi colaboratori este Mihai Ionuţ Grăjdeanu, autor prolific de bandă desenată si romane grafice, implicat în multiple proiecte editoriale, precum „Legendele Dacilor” şi „Comics Didactic”. Susţine ateliere de benzi desenate în cadrul festivalelor, în şcoli, muzee şi teatre din întreaga ţară. Lui i se va alătura Mădălina Corina Diaconu, jurnalist, reporter-realizator de emisiuni la Radio România Cultural, corespondent de presă internaţional, membru al American Press Association şi Reporters Without Borders, secretar General al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Studiu privind impactul Culturii experimentale

În paralel cu predarea orelor după noul concept, se va face şi un studiu pentru a se vedea care e impactul acestui program. „Deo­camdată, implementăm un studiu complex interdisciplinar, axat pe studii pedagogice, psihologice şi antropologice pe baza câtorva ore pe care le voi preda. E un studiu pe care îl vom face în mediul urban şi rural pentru a avea rezultate concludente pe un eşantion reprezentativ de copii. Schim­barea majoră este faptul că elevul se schimbă din participant pasiv în participant activ. Practic, nu va consuma informaţia, ci va crea informaţia şi fiecare informaţie va fi creată în funcţie de personalitatea lui”, a precizat Petru Pap.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ