Arhitectul care a pus pe hârtie cartierul Traian din Baia Mare ne-a dezvăluit cum trebuia inițial să arate totul. Astfel, proiectul original prevedea construirea mai multor grădinițe, școli, licee și chiar a unui cinematograf! Acesta trebuia să fie amplasat la intersecția bulevardelor Republicii cu Traian.
Din păcate, spune arhitectul, planul de pe hârtie nu s-a respectat, așa că cinematograful, unele școli sau licee nu s-au mai construit în cartier: „În intersecția bulevardelor Traian și Republicii, trebuia să fie un cinematograf! De asemenea, în cartier trebuia să fie liceu, grădiniță, în zona străzii Moldovei. Nu s-au mai făcut toate conform schițelor mele, pentru că au venit deștepții și au înghesuit alte blocuri, și mai apoi, după Revoluție, bisericuțe. De asemenea, aici pe schiță figurează muzeul (n.r. Muzeul de Mineralogie). Lângă el trebuia să fie un liceu că era multă populație în cartier, oameni care aveau nevoie de toate. Spații comerciale, meșteșugărești, erau proiectate peste tot. Dar acum nu seamănă nimic cu ce am gândit eu inițial pe hârtie.

Și așa i-am păcălit cu spațiile dintre blocuri, pe care ei le voiau foarte mici. În acest fel, blocurile ar fi trebuit să fie foarte aproape unele de altele. Eu le-am spus: facem 7 metri carosabil și apoi mai facem, de-o parte și de alta, încă 5 metri parcări. Legal atunci însă era doar o parcare la șase apartamente! Așa i-am păcălit cu lărgirea bulevardului!”, ne-a explicat arhitectul Constantin Pena.
Ceaușescu a avizat personal proiectul!
Totul a început în urmă cu mai bine de 40 de ani, când arhitectul a făcut machete ale cartierului Traian. După doi ani de muncă la proiect, a primit și invitația de a merge personal la București, pentru a-și prezenta ideile. După aceasta, președintele Nicolae Ceaușescu i-a semnat aprobarea: „În 1976, în 11 martie, mi s-a dat decretul prezidențial de aprobare a cartierului Traian, semnat de Ceaușescu. A fost primul cartier vizat și aprobat de Ceaușescu. Pe toți din țară care au primit avize ne-au verificat să vadă ce am făcut. Așa că au venit și ne-au întrebat personal: Ce ai făcut? Cum ai făcut? Eu am lucrat doi ani de zile, am făcut machete peste machete. Am fost la avizare în fiecare an la București. Președintele avea o sală mare unde te întreba despre machete și apoi îți arăta numai cu bățul, acolo, acolo, ce-i trebuia lui. Eu m-am dus acolo cu o căruță de proiecte, cu care am fost la avizare de nu știu câte ori. Când m-a chemat în martie 1976, a spus să vină șeful de proiect și să-și aducă și doi desenatori.
M-am dus dimineața, au trimis mașină după mine, am încărcat toate documentațiile, și ne-am dus acolo la ei și am așteptat pe un coridor. Acolo mi-au spus: tovarășul arhitect, aveți liber biroul domnului inginer și împreună cu arhitectul care răspunde de dumneavoastră vă apucați și desenați la mâna liberă cartierul Traian din Baia Mare. Pe desenatoarele pe care le-am dus cu mine, le-a luat și le-a cazat la Hotel Ambasador, le-a pus și o masă acolo, ca să putem lucra seara. Astfel, de seara până dimineața a fost gata la mâna liberă cartierul Traian, deoarece a doua zi dimineața era avizarea. Gândiți-vă că erau 46 de hectare cu spații de cazare, apartamente de locuit cu o cameră, cu două camere, cu trei și cu patru camere. De asemenea, trebuia ținut cont că era populație școlară, preșcolari pentru grădinițe și creșe, dispensare medicale, deci populație din toate categoriile, plus spații comerciale de diferite feluri. Toate acestea au trebuit desenate de cele două fete și puse pe hârtie, cu mine acolo lângă ele. La ora 8 dimineața, vine tovarășul director Grad și zice: Gata, măi?”, a conchis Constantin Pena.
Arhitectul a mai proiectat și alte cartiere din Baia Mare, dar și din județ. Astfel, el se poate lăuda cu o serie de clădiri emblemă din orașe precum Sighetu Marmației sau Târgu Lăpuș.






























