Gunoiul din Baia Mare se poate transforma în biogaz!

0
105

Societatea de salubrizare a oraşului are în plan transformarea gunoiului menajer în biogaz şi curent electric. Acest lucru este posibil cu ajutorul unei instalaţii care foloseşte deşeurile menajere pentru a produce biogaz şi energie electrică. Pentru acest deziderat, societatea Drusal are în vedere colaborarea cu un investitor austriac ce construieşte asemenea fabrici prin toată Europa.

În acest moment, afaceristul din Austria construieşte o instalaţie similară în vestul ţării, prin care se va asigura încălzirea unui întreg oraş. Mihai Apan, directorul general al societăţii Drusal, a explicat: „Am avut o întâlnire cu un om de afaceri din Austria, care intenţionează să cumpere de la noi circa 90 tone de gunoi organic pe zi, din care să producă câteva mii de metri cub de biogaz me­tan, ce se poate introduce în reţeaua naţională de gaz. Dacă facem această investiţie, cred că 80% din fondurile necesare le-am putea obţine ca finanţare din bani europeni. Astfel, am construi o fabrică de biogaz aici în zona gropii actuale de gunoi, deoarece nu vrem să fie foarte departe de staţia de sortare, pentru că ar creşte costurile cu transportul. Există două posibilităţi: gunoiul să se convertească în biogaz, iar cealaltă variantă ar fi să se mai adauge la fabrică încă o unitate care să convertească biogazul în curent electric. La ultima variantă am avea o problemă cu livrarea energiei în sistemul naţional, pe care ar trebui să o reglementăm. Această firmă face deja la Carei o instalaţie similară, care va produce gaz pentru încălzirea întregului oraş. De-a lungul timpului, au ve­nit la uşa mea foarte mulţi aşa-zişi investitori, care mi-au prezentat tot felul de afaceri. Prima întrebare a mea pentru toţi a fost: puteţi să-mi arătaţi undeva în lumea asta că funcţionează ce îmi prezentaţi? Niciunul nu a putut să-mi arate efectiv că ceea ce îmi propuneau este un lucru viabil. Nici acum nu este o promisiune că se va întâmpla, dar asta este ideea cea mai aproape de realizare”.

Staţia de biogaz ar costa câteva milioane de euro

Mihai Apan – director general al societăţii Drusal

Investiţia prin care se pot transforma gunoaiele în biogaz şi energie electrică este una consistentă. Partea bună o reprezintă faptul că până la 80% din sumă poate proveni din fonduri europene nerambursabile, iar judeţul scapă de o problemă spinoasă – gunoaiele. „Investiţia s-ar ridica la circa 1,5 milioane de euro fără producere de curent electric, sau 3,5 milioane de euro dacă biogazul se converteşte în curent electric. Variantele de asociere sunt mai multe, ori doar noi cu investitorul austriac, sau găsim un alt investitor care ne pune la dispoziţie terenul şi intră în afacere cu o cotă-parte. Dacă vom mai găsi un partener şi vrem să intrăm în afacere, probabil că scopul nostru principal este să scăpăm de gu­noi, iar ei să-şi facă treaba mai departe. Deci numai acest aspect ar fi un câştig mare pentru noi. De asemenea, pentru populaţie ar fi un câştig mare, deoarece tot ce implică gestionarea gunoiului din momentul în care l-am ridicat ar fi la nişte costuri mai mici şi nu ar mai trebui să majorăm tariful la salubrizare. Noi am primi şi ceva bani pe gunoi, dar care sunt foarte puţini. Sumele ar fi modice, la nivelul unui euro pe tonă, deci poate ar fi 250 de euro pe zi, ceea ce nu e o sumă. Dar am scăpa de cea mai arzătoare problemă a noastră: gunoaiele şi costurile cu transportul lor. De asemenea, şi partea uscată pot să o ard, deoarece prin contractul nostru cu firma de la Aleşd, combinatul ne preia absolut tot gunoiul, inclusiv cel umed. Dorim să iniţiem şi partea de TMB, adică staţie de tratare mecano-biologică, ce are o componentă numită celulă de biostabilizare. Prin aceasta se dezvoltă o anumită temperatură şi curent de aer care usucă gunoiul, inclusiv cel umed, care generează apoi putere calorică mare, iar cenuşa rezultată se foloseşte chiar de aditiv în ciment. Deci practic ei ar putea să preia absolut tot gunoiul de la noi. Asta ne conferă şanse foarte mari să pu­tem opera chiar şi fără celulă de depozitare, deoarece problema la depozitul ecologic de la Fărcaşa este tocmai asta, instabilitatea terenului unde se face celula”, a completat directorul Apan.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.