Diferențe economice majore între comunele maramureșene

0
195

Este evident că nu sunt două comune la fel în Maramureș, așa cum nu sunt nici orașe. Din cauze diverse, de la șansa apariției unui investitor la lipsa infrastructurii, de la distanța de rutele majore rutiere, feroviare sau chiar aeriene, în lumina dezvoltării aeroportului pentru a putea primi avioane cargo de marfă, comunele și orașele maramureșene s-au distanțat la ani lumină unele de altele.
Un top al comunelor ar fi condus clar de Fărcașa, care a crescut enorm datorită firmei de asamblare a componentelor electrice, de Dumbrăvița cu fabrica de piese de avion sau de Recea, cu o multitudine de firme, dar și de spații și terenuri așezate strategic, la marginea Băii Mari. În materie de orașe, lăsând deoparte Baia Mare și Sighetu Marmației, municipiile care aveau și înainte industrie, dar atrag în continuare investiții, de remarcat dezvoltarea orășelului Tăuții Măgherăuș, ce a obținut în ultimii zece ani mii de locuri de muncă datorită unei deschideri totale la investitori. Și a aeroportului, ca să fim cinstiți până la capăt. Mai există o categorie de orașe care nu văd activitatea industrială ca fiind definitorie, drept pentru care au pariat, cu mai mult sau mai puțin succes, pe turism. Vișeul de Sus și Cavnicul au reușit, Borșa mai lucrează la asta. La fel, Baia Sprie. La o altă extremă se află interesante exemple, de genul Seiniului, care a pariat pe o încurajare a crescătorilor de animale, orășelul având o impresionantă salbă de ferme de pui, porci sau viței, suficiente pentru a asigura alimentația întregului Maramureș!
Revenind la comune, rețeta de la orașe se repetă. Unele, mai sus amintite, au pariat pe investitori. Altele pe turismul rural (Botiza, Vadu Izei, Ocna Șugatag, Bârsana). Altele, din păcate o mare majoritate, își bazează bunăstarea pe exodul maramureșenilor în Europa. Cel mai bun exemplu ni-l dau satele de pe Valea Izei, de unde la orice moment al anului sunt plecați vajnicii moroșeni la munci agricole sezoniere, în lungul și latul Europei. La fel în Țara Lăpușului. Mai există o categorie de unități administrativ teritoriale care se luptă din tot sufletul pentru finanțări, fie ele europene sau guvernamentale. Unii sunt chiar campioni, cu 3-4 investiții europene sau guvernamentale derulate în același timp în comună, cum e cazul Copalnic Mănăștur, Ieud, Lăpuș etc.
În realitate, nu există o dezvoltare unitară a Maramureșului. E practic imposibilă, e un concept rupt probabil din socialismul utopic. Capitalismul, cu toate relele ce le aduce, a făcut o departajare între comune și orașe după așezare, potență și inventivitate. Cum ați vedea azi egale comunele Fărcașa cu Vima Mică? Sau Săliștea de Sus cu Tăuții Măgherăuș?

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.