O comună micuță din Chioar avea drept blazon un deal. Atât de mândri erau de el, de au pus și numele echipei de fotbal după dealul cu pricina. Ce-i drept, era mândru, țanțoș chiar, cu stejari mari, cu hrănitoare de căprioare, cu o belvedere până spre Seini. Am trecut recent, e ras de pădure și…nu mai mergem. Ba da, revenim periodic să vedem dacă se reîmpădurește conform Codului Silvic. Deocamdată, satul nu prea mai are blazon. Bine că e făcută stema dinainte și nu trebuie făcută acum… Și când te gândești că fostul primar făcuse drum pietruit și cu parapeți, acum distruși, cu semne de circulație…
