„La umbra marelui fus!” se intitulează ediţia de anul acesta a festivalului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, care se va desfăşura în perioada 15-16 august, în comuna Săpânţa. Iniţiatorul şi principalul organizator al manifestării, irlandezul Peter Hurley (un adevărat român după 21 de ani pe aceste meleaguri) spune că festivalul va lua forma unui joc tradiţional în sat. Meşterii populari din Maramureş se vor afla în prim-planul evenimentului, aceştia făcând demonstraţii şi ateliere de meşteşuguri pentru vizitatori. Atmosfera de sărbătoare va fi întregită de muzica autentică, interpretată de tarafuri maramureşene şi de grupuri de dansatori care vor reînvia jocul tradiţional maramureşean. Conceptul festivalului de anul acesta se axează pe valorificarea resurselor locale, prin implicarea sătenilor, a meşterilor, a tinerilor şi a muzicienilor din Săpânţa, dar şi din alte localităţi din Ţara Maramureşului. Evenimentul va aduce împreună întreaga comunitate indiferent de vârstă, etnie sau religie, iar turiştii prezenţi la festival vor fi, pentru două zile, parte din comunitatea săpânţeană.
“Am ajuns în România pe 9 aprilie 1994 – îşi aminteşte Peter. Aveam 26 de ani. În august 1993 fusesem la Praga şi experienţa m-a lovit ca un tren. Am rămas foarte impresionat. Era evident că ceva foarte interesant se petrecuse aici, în această parte a Europei, încă total necunoscută mie, şi m-am întors în Irlanda ferm convins că la prima ocazie o să vin să locuiesc în Europa de Est. Trei luni mai târziu m-a sunat un fost coleg de serviciu din Dublin să-mi povestească despre România, şi planul lui de a porni o firmă de consultanţă în marketing, ceea ce făceam împreună în Irlanda atunci. Am sărit fără să stau pe gânduri. În 1994 am emigrat în România şi locuiesc de atunci aici. În primii 15 ani am lucrat în parteneriatul respectiv, punând pe picioare două dintre cele mai cunoscute nume în marketing. După 15 ani în publicitate, timp în care am promovat tot felul de bunuri către români, am plecat din colectivul firmei, în 2009, şi am pornit în căutarea esenţei României, acel ceva care m-a făcut în primul rând să mă mut aici, în căutarea adevăratelor valori care stau la baza identităţii voastre naţionale şi, dacă îmi permiteţi să zic aşa, a farmecului poporului. Am ajuns la câteva concluzii: 1. România este o ţară greu de înţeles. Este des categorizată incorect în străinătate, uneori intenţionat spre dezinformare, alteori din ignoranţă. 2. Esenţa României se află mai ales (dar nu numai) în zona rurală, în civilizaţia voastră străveche care încă încearcă să supravieţuiască. Unii numesc acest fenomen “ţărănime”. 3. Există deja un oarecare nivel de conştiinţă în România în ceea ce priveşte adevărata valoare a acestei civilizaţii rurale şi rolul ei în identitatea voastră naţională, dar acum este în aşa de mare pericol, încât mi-e teamă că această conştiinţă va deveni general acceptată numai după ce va muri, cum s-a întâmplat deja în ţările vestice, printre care şi Irlanda. România este încă “altfel”, şi în acel “altfel” cred că se află adevăratul vostru rol în viitorul Europei. 4. Consider că este esenţial să se creeze o comunitate în care se pot regăsi cei care vor să fie informaţi, şi mai ales cei care vor să se implice – mai spune Peter Hurley, autorul unei minunate cărţi despre călătoria sa pe jos, de la Săpânţa la Bucureşti, în 2013.
