Ştefan Andreica, salariat al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, sectorul Vişeu de Sus, a publicat cartea „Istorie şi tradiţie pe Valea Râului (Vaser)”. Volumul relevă importanţa comunităţii româneşti, dar şi a coloniştilor ţipţeri de-a lungul secolelor în acest loc în care turismul a devenit azi o componentă economică importantă. „Cel mai probabil, susţin izvoarele istorice, Valea Râului, acum cunoscută sub numele de Valea Vaserului, a fost cartografiată în căutarea de minereuri, prin 1211, de către cavalerii teutoni. Acesta pare a fi primul an de referinţă în care se vorbeşte despre Vişeu, despre Valea Râului, iar mult mai târziu prin 1453, Iancu de Hunedoara emite o diplomă prin care arată că localnicii devin prin donaţie proprietarii acestor locuri, iar pe la 1800, ţipţerii sunt aduşi de administraţia imperiului austriac să colonizeze zona şi aleg să se stabilească de-a lungul Văii Râului, într-un aşa numit cartier care şi azi e cunoscut sub numele de ţipţeri. Colonizarea a fost făcută de germano-austrieci pentru a exploata bogăţiile pădurilor, îndeosebi lemnul, dezvoltând o întreagă industrie forestieră în zonă”, a spus Ştefan Andreica. Autorul lucrării arată că denumirea de „Valea Vaserului” a fost dată de colonişti şi semnifică numele vechi românesc de „Valea Râului”. „Partea inedită a documentării mi-a fost prilejuită de arhivele statului din Cluj-Napoca şi arhiva Direcţiei Silvice Maramureş, unde am descoperit că nobilii din zonă au fost posesorii a peste 19.000 ha de pădure sub formă composesorală, pe baza unor acte de vânzare-cumpărare. E un document rar care demonstrează că românii acelor vremuri au fost primii proprietari, ca ulterior pădurea să fie folosită de noii colonişti”, a mai precizat Ştefan Andreica. (v.b.)
