Originea satului Hovrila din Protopopiatul Chioar se pierde în negura vremilor, ca a multor sate din Chioar. Nu se ştie când a fost locuit prima dată, dar viaţa lui este legată de Cetatea Chioarului timp de câteva sute de ani, cetate pe care au slujit-o şi au apărat-o pe perioada existenţei ei locuitorii acestui sat. Istoria satului, spun locuitorii, a cunoscut, în urmă cu sute de ani, şi perioade triste.
A fost o vreme când locuitorii treceau în lumea celor drepţi mai mulţi într-o zi, preponderent copii şi bătrâni, dar şi oameni în floarea vârstei. Bântuia ciuma sau altă boală. Unii zic că de foame mureau oamenii. Preotul le făcea prohodul noaptea, pe ascuns, o dată la toţi şi îi înhumau în gropi comune. Era perioadă de mare jale în sat în acei ani. Locul înmormântării era un deluţ din mijlocul satului, devenit cimitir ad hoc. Era un loc al tristeţii satului. Şi pentru ca acel loc să nu fie legat de blestemul ce s-a abătut asupra lor, al hovrilenilor, oamenii au hotărât să ridice biserică pe locul acela, ca să se sfinţească. Aşa că între 1850 şi 1860 s-a construit noua biserică a satului, din lemn. Prin pereţi şi pe la geamuri se vedea ziua. Iarna sufla vântul zăpada, care se aşeza, în timpul slujbei, pe hainele credincioşilor care erau aşezaţi lângă geam. Unii mai bătrâni îşi amintesc de acele vremuri pe care le-au trăit.
Lucrări de înnoire a bisericii
De-a lungul timpului, biserica a cunoscut lucrări de înnoire. De pildă, pe turnul acoperit cu tablă este trecut anul 1911. Or fi fost şi alte lucrări, pentru că bârnele din lemn sunt acum tapetate, pe interior şi exterior, cu scândură, peste care s-a tencuit şi zugrăvit, încât biserica pare de zid. Cele mai ample lucrări s-au executat cu începere din 2006, de când a venit paroh preotul Călin Lupşe. Ele au cuprins biserica în întregime, inclusiv pictura şi incinta. Astfel, s-a extins biserica cu un pridvor şi două turnuri, s-au montat geamuri termopan cu tâmplărie din plastic, s-au executat tencuieli interioare şi exterioare, s-a tencuit şi vopsit gardul din piatră, s-au turnat trotuare din beton, s-a confecţionat şi pictat un iconostas nou, s-a confecţionat mobilier nou în biserică, s-a rezidit Sfânta Masă, după reguli noi, s-a pictat integral biserica, de către pictorii Ştefan Teodor, care a decedat, şi Marius Cioran, care a continuat pictarea, finalizată în acest an. Lucrările la biserică au fost suportate de enoriaşi, de Primăria Şomcuta Mare, Consiliul Judeţean şi de sponsori.
Lucrările sfinţitoare
Prima sfinţire a bisericii a fost oficiată de ÎPS Justinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, în 11 octombrie 1975, biserica primind hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Slujba celei de a doua sfinţiri a fost oficiată de PS Dr. Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Eparhiei, duminică, 8 noiembrie a.c., în prezenţa unui mare sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi şi a unui mare număr de credincioşi, când biserica a primit şi cel de-al doilea hram, „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş”, pentru că 2015 a fost declarat Anul Marilor Păstori de Suflete din Eparhii. Rânduiala sfinţirii bisericii s-a făcut după toate regulile actuale de slujire, cu punerea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici în Sfânta Masă, în acest caz ale Sfinţilor Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculiţel, a Documentului de sfinţire, semnat de toţi preoţii şi diaconii slujitori, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, atât în interior, cât şi în exteriorul bisericii, inclusiv a catapetesmei.
Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească
Slujba de târnosire a fost urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească, oficiată de PS Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, înconjurat de soborul conslujitor. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi din zonă.
La momentul consacrat predicii, PS Justin Sigheteanul a rostit cuvântul de învăţătură despre importanţa sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi despre Evanghelia duminicii a minunii învierii fiicei lui Iair. Locuitorii din ţinutul gherghesenilor l-au alungat pe Hristos din viaţa şi ţinutul lor. Mai-marele sinagogii, care avea credinţă, L-a chemat pe Hristos în casa sa, iar fiica sa a fost adusă la viaţă prin puterea dumnezeiască a Mântuitorului, ceea ce înseamnă că Hristos vine în casa noastră, când este chemat, şi face minuni mai presus de fire, iar dacă este respins şi alungat, pleacă fără să reproşeze nimănui nimic, iar în urma Sa rămân cei ce L-au alungat, fără ocrotirea şi iubirea Sa protectoare: omul, familia, comunitatea, ţinutul sau ţara de unde a fost respins. Omul sau oamenii rămân singuri în faţa întâmplărilor nefericite şi, uneori, înfricoşătoare, ale vieţii fără Dumnezeu, a subliniat PS Justin Sigheteanul.
Predica a fost urmărită cu mare atenţie de credincioşii prezenţi, iar impactul ei a fost unul foarte pozitiv, după cum se putea citi pe faţa tuturor celor prezenţi. Minunea învierii fiicei lui Iair, după cum au mărturisit credincioşii cu care am stat de vorbă, a fost făcută pentru a se vedea, fără tăgadă, puterea Dumnezeirii lui Iisus Hristos, care a fost confundat de mulţimea care venea să-L vadă, fie cu Ioan Botezătorul, fie cu Sfântul Ilie, deci necrezând că Cel Ce face minunile este Însuşi Fiul lui Dumnezeu.
Preotul paroh Călin Lupşa a fost distins cu titlul de iconom stavrofor, pentru lucrările de refacere a bisericii, care arată acuma ca una nouă.
Rugăciuni pentru arşii din Clubul „Colectiv”
În cadrul Sfintei Liturghii s-au făcut rugăciuni pentru cei care au murit arşi de vii în incendiul de la Clubul ,,Colectiv”, pentru însănătoşirea celor ce se zbat între viaţă şi moarte în diferite spitale din Bucureşti şi străinătate, cât şi pentru mângâierea şi întărirea copiilor rămaşi orfani şi a părinţilor rămaşi fără copii. De asemenea, s-au făcut rugăciuni pentru pacea, liniştea şi unitatea Poporului Român.
Oaspeţi de seamă şi diplome
Credincioşii din Hovrila i-au avut oaspeţi pe primarul Florin Talpoş şi viceprimarul Gheorghe Buda ai oraşului Şomcuta Mare, pe deputatul Florin Tătaru şi pe Emil Marinescu, preşedintele Consiliului Judeţean.
Primarul Florin Talpoş, vicepreşedinţii Emil Marinescu şi Gabriel Zetea ai Consiliului Judeţean, consilierii parohiali şi binefăcătorii au fost distinşi cu diplome de vrednicie.
