Condiţiile pentru agromediu
Pentru a beneficia de plăţile pe agromediu, fermierii din zona montană trebuie să cosească după data de 1 iulie. Măsura este considerată greşită, deoarece după această dată fînul îşi pierde din proprietăţile nutritive. Unii fermieri au renunţat la subvenţie, din acest motiv. Autorităţile spun că această obligativitate are legătură cu protejarea unor specii de păsări. Pe noul PNDR, măsura 10, în cadrul pachetului 1, cositul poate să începă după 1 iulie pe terenurile aflate în UAT-urile care sînt situate la o altitudine medie de peste 600 m, şi după data de 15 iunie pentru cele situate sub 600 de metri. Plăţile pe agromediu, aferente măsurii 214, au ca obiectiv dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să protejeze mediul, biodiversitatea, apa, solul, peisajul rural.
Impozite pe pîrloagă
Începînd cu anul 2016, odată cu adoptarea noului Cod Fiscal, a intrat în vigoare şi o prevedere care vrea să taxeze agricultorii ce nu îşi lucrează pămîntul timp de doi ani de zile consecutiv. Pentru aceste terenuri, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu pînă la 500% (de 5 ori mai mult), începînd cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărîre a consiliului local, se arată în art. 489 din noul Cod Fiscal.
Terenul ţării
40% din terenul arabil din România ar fi deţinut de străini! În 2014, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) ar fi plătit subvenţia pe suprafaţă pentru 800.000 ha, care aparţin cu acte în regulă unor fermieri străini. Fiind parte a Uniunii Europene, statul român nu poate refuza vînzarea de teren agricol către cetăţenii europeni. În Franţa, de exemplu, vînzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată atent de SAFER, care reprezintă societăţile de amenajare funciară. Pămîntul este considerat patrimoniu naţional, iar fermierii exploatează aceeaşi suprafaţă de zeci sau chiar de sute de ani, pentru că fermele se lasă moştenire. În Elveţia, Italia, Germania, preţurile piperate ţin departe fermierii români. La noi, nu am reuşit să stabilizăm piaţa funciară, ridicarea preţurilor terenurilor sau un eventual drept de preempţiune pentru cetăţenii români.
Harta zonelor favorizate, plus 20%
Harta zonelor defavorizate va fi schimbată, iar România ar avea de cîştigat pentru că suprafaţa se va mări cu 20 la sută. Dar alte state membre ar putea fi afectate şi s-a ajuns la un blocaj. Pînă la rezolvarea neînţelegerilor dintre state, funcţionează vechea zonare.
