Editura Gutinul, împreună cu Fundaţia şi revista Pro Unione au editat, de curând, al treilea volum din antologia Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Alcătuită de preşedinta Cenaclului, Florica Bud şi de regretatul gazetar Augustin Cozmuţa, antologia aduce în prim plan nume consacrate din cadrul cenaclului băimărean (Rodica Dragomir, Ioana Ileana Şteţco, Elisabeta Kirchmajer-Donca, Vasile Morar, Ioan Şiman, Gelu Dragoş, Vasile Tivadar, Ştefan Jurcă, Dragomir Ignat, Ioan Hada) precum şi nume mai puţin vehiculate în mediul cultural maramureşean, fie că sunt mai discrete (Doina Rândunica Anton, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Iurii Pavliş, Ioan Adrian Pop, Marin Slujeru, Augusta Stan Buteanu) fie că sunt prea tinere şi sunt în curs de afirmare (Marian Hotca, Luiza Neruţ, Antonia Luiza Zavalic). Demne de reţinut sunt şi numele epigramistului Nistor Ioan Bud şi al prozatorului Toma G. Rocneanu. Extrem de interesante şi utile pentru cercetarea literară maramureşeană sunt paginile consacrate criticii şi istoriei literare în care este prezentată dr. Delia Felica Muntean şi capitolul traduceri, bine marcat de dr. Ana Olos. Demn de reţinut este ultimul capitol al cărţii, un medalion comemorativ Ioan Burnar, al cărui nume îl poartă cu mândrie sala în care se desfăşoară şedinţele cenaclului băimărean.
Citind cu atenţie volumul care face parte dintr-un proiect cultural iniţiat de prof. Dan V. Achim, acum, după aproape doi ani de la aderarea mea la Cenaclu, mi-am dat seama cât de importantă este comunicarea între cei care scriu căci, dincolo de orgolii, după un număr oarecare de şedinţe, trebuie să se vadă un progres la fiecare dintre noi, observaţiile şi laudele avându-şi un loc comun, bine definit, întru progresul celui ce scrie. Având în mână cartea care, în cele 278 de pagini ascunde poezii, proză, critică literară şi traduceri de bună calitate, m-am întrebat pe parcursul ultimelor zile cum ar fi dacă am lucra fiecare, singuri, aşezaţi comozi în propriul turn de fildeş? Cu siguranţă, absorbiţi de propriul orgoliu, nu am realiza faptul că unele dintre numele sonore ale literaturii maramureşene de azi au ajuns pe o anume treaptă, frecventând cenaclul şi absorbind toate părerile din jur. Dacă am sta cuminţi în locul nostru, preocupaţi de propriile idealuri, nu am fi în stare nici să observăm forţele creatoare ale celor discreţi şi nici prospeţimea creaţiei tinerilor despre care sigur vom auzi peste ani.
Prezentând sumar această antologie nu mi-am propus să emit păreri, de aceea am trecut toate numele existente, cu speranţa că simpla lor înşiruire va stârni curiozitatea cititorilor, ceea ce merită!
Antoaneta TURDA
