E primăvară iar … ca o declaraţie de dragoste

0
652

Ziua în care Dumnezeu a creat speranţa a fost, probabil, şi aceea în care a zămislit primăvara. Întotdeauna, primăvara şi echivalentul ei conceptual, filozofic şi ideatic, au însemnat dezgheţul, topirea, trezirea la viaţă, reînoirea şi renaşterea naturii, a vieţii, a noastră şi a societăţii. Momentul întâlnirii cu primăvara îl aşteptăm cu toţii. Primăvara e în noi, în revărsări exuberante de petale şi sentimente. Vine în jocul vârstelor şi ne învaţă ritmurile ei, să trăim, să iubim. Primăvara coboară în jocul copiilor, firul de iarbă vrea să facă schimb cu picătura de ploaie, învăţând unul de la altul căderea şi înălţarea, ritmul vieţii. Atunci primăvara se citeşte în privirile tinerilor, ochii lor sunt ochii uimiţi ai pomilor din grădină care se joacă de-a moartea şi de-a viaţa prin pământ, prin crengi şi prin muguri. Şi iată, dragă cetitorule, în continuare, crâmpeie din însemnări de drag şi dor despre primăvară, din arhiva de suflet a unor personalităţi: „Primăvara îşi face propria declaraţie, atât de tare şi de clar, încât grădinarul pare să fie doar unul din multele ei instrumente, şi nu compozitorul. Fiecare primăvară este unica primăvară – o uluire perpetuă! Primăvara este felul naturii de a ne îndemna să petrecem! Primăvara, dragostea este purtată de briză. Fii atent la pasiunea înaripată sau la sărutările rotindu-se deasupra capului tău. Splendoarea trandafirului şi puritatea crinului nu pot răpi parfumul micuţei violete, nici farmecul simplu al margaretei. Dacă orice gingaşă floare şi-ar dori să fie trandafir, primăvara şi-ar pierde frumuseţea. Este febra primăverii. Acesta îi este numele. Iar atunci când te cuprinde, îţi doreşti – nu ştii de fapt ce îţi doreşti – însă simţi, pur şi simplu, o durere în inimă, iar aceasta chiar că îţi doreşti. Prima zi a primăverii era odată vremea în care fecioarele erau aduse pe câmpuri pentru a-i arăta naturii fertilitatea ce trebuie să o urmeze. Primăvara este recunoscută mai curând de plante decât de oameni. Iubesc primăvara pretutindeni, dar dacă ar fi să aleg un loc în care să o întâmpin, acesta ar fi grădina. Primăvara ne aminteşte de inocenţa noastră. Vara ne reaminteşte exuberanţa. Toamna ne readuce în minte veneraţia. Iarna ne rememorăm perseverenţa. Ştiinţa nu s-a putut niciodată lăuda cu inventarea unui tranchilizant atât de puternic precum o zi însorită de primăvară. Lunile de primăvară aduc în toate spiritul tinereţii. Dacă nu am avea iarnă, primăvara nu ar mai fi atât de plăcută; dacă nu am simţi uneori gustul necazurilor, prosperitatea nu ar mai fi atât de binevenită. Dacă nu ai fost niciodată cutremurat până în adâncul sufletului de o floare răsărită primăvara, probabil că sufletul tău nu a cunoscut vreodată înflorirea. Nici o iarnă nu durează o veşnicie, nici unei primăveri nu îi sare rândul. Prima zi de primăvară nu trebuie confundată cu prima zi a primăverii. Diferenţa dintre ele se poate întinde pe durata unei luni. Primăvara ne arată ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdară şi anostă. Un optimist este personificarea umană a primăverii. Stai liniştit, nu te ocupa de nimic, primăvara soseşte, iar iarba creşte prin ea însăşi. A revenit primăvara. Pământul este asemeni unui copil care a învăţat poezia”. Să fiţi iubiţi!
Octavian BUTUZA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.