Aşa cum scriam, Excelenţa Sa, doamna Tove Bruvik Westberg, Ambasadorul Norvegiei în România, a fost prezentă, săptămâna trecută, la Sighetu Marmaţiei şi Vadu Izei, pentru a participa la evenimentul care a marcat finalizarea proiectului “Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România”, în cadrul căruia au fost inaugurate, toamna trecută, două staţii de epurare biologice, cu pat de stuf, la pensiunea „Casa tradiţională Borlean” din Vadu Izei şi pensiunea ”Pintea Haiducu” din satul Mara. Proiectul a fost implementat de către Fundaţia Openfields, având ca parteneri NIBIO şi Fundaţia OVR “Agro-Tur-Art”, Vadu Izei şi a fost realizat cu fonduri Norway Grants, alocate de către Guvernul Norvegiei. Valoarea fondurilor alocate se ridică la 183 mii euro. Scopul construirii lor îl reprezintă epurarea apelor uzate utilizând tratarea biologică a apelor reziduale cu filtre biologice vegetale pentru pensiunile agroturistice şi gospodăriile din preajmă. Staţiile au fost proiectate să servească un număr de 30 de persoane şi, pe lângă cele două pensiuni, ele vor asigura epurarea apei uzate şi de la viitoarele căsuţe din lemn ce se vor construi lângă pensiunea “Pintea Haiducu” precum şi de la alte trei gospodării aflate în vecinătatea pensiunii “Casa Borlean”. Volumul maxim de ape uzate zilnic este estimat la 4,68 mc per locaţie. Aceste cifre corespund volumului de ape uzate generat de 5 sau 6 gospodării, respectiv 30 de persoane pe zi sau 5 mc/zi, în conformitate cu standardele norvegiene. ”Sistemul de management al apelor reziduale din România este o componentă a protecţiei mediului, căreia îi trebuie acordată o atenţie specială. Dacă zonele urbane mai beneficiază de staţii de tratare a apelor uzate, zonele rurale se caracterizează prin protecţia insuficientă a resurselor de apă. Un procent foarte mic al populaţiei rurale este conectat la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere. Punerea în aplicare a unor astfel de sisteme va preveni contaminarea pânzei freatice şi poate duce la utilizarea mai eficientă a gunoiului ca îngrăşământ” – a declarat dr. Ovidiu Spînu, director Fundaţia OPENFIELDS. Unul dintre cele mai eficiente sisteme de tratare naturală pentru îndepărtarea materiilor organice, a nutrienţilor şi a bacteriilor şi altor agenţi patogeni îl reprezintă paturile de filtrare/cu zone umede. Eficienţa acestor sisteme în îndepărtarea principalilor poluanţi este relativ ridicată.
Proiectul urmăreşte folosirea materialelor din natură, cum ar fi solul sau vegetaţia, pentru a realiza epurarea apelor uzate. Dna Ambasador Westberg a subliniat faptul că protecţia mediului a devenit unul dintre pilonii dezvoltării durabile: “Astăzi, viitorul Europei nu poate fi configurat fără a lua în considerare principiile dezvoltării durabile. Norvegia şi-a însuşit acest concept. Noi ne-am stabilit ca obiectiv de dezvoltare să devenim una dintre cele mai inovative şi verzi economii din lume”. Doamna Ambasador a apreciat, de asemenea, buna colaborare dintre partenerii români şi norvegieni în cadrul acestui proiect, dar şi în cadrul proiectelor finanţate prin granturile norvegiene.
Una dintre multele provocări din mediul rural în Romania este epurarea insuficientă a apelor uzate. Apa din reţelele de canalizare şi deşeurile sunt deseori aruncate în râuri şi lacuri. Din cauza lipsei instalaţiilor de epurare, numai aproximativ 21% din totalul apei uzate este tratat adecvat, în timp ce restul, de aproape 79%, nu este tratat deloc sau este tratat insuficient.
La conferinţa de închidere a proiectului, a vorbit şi dr. ing. Ioan Strempel, comisar sef al Gărzii Naţionale de Mediu a Comisariatului Judeţean Maramureş, care a apreciat că rezultatul proiectului este încununarea unor eforturi menite să-i convingă să revină pe cei ce vizitează Maramureşul, iar dezvoltarea armonioasă a judeţului trebuie sa fie intrinsec legată de protecţia mediului, cu atenţie deosebită la protejarea aerului, a solului şi a surselor de apă.
Prin Acordul SEE, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein participă la piaţa internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin granturile SEE şi norvegiene. Norvegia este donatorul principal, contribuind cu 97% din finanţarea totală. Pe durata finanţării, România a beneficiat de 306 milioane EUR. Peste 800 de proiecte în diverse sectoare, ca: protecţia mediului, patrimoniu cultural, justiţie, administraţie şi societate civilă au beneficiat de finanţare. Granturile SEE şi granturile norvegiene sunt menite să întărească relaţiile bilaterale dintre Norvegia şi România.
