În 4 iulie 2016, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc lansarea volumului de memorii „Vieţi frânte: 1940-1948” (Editura Gutinul, 2016). Mihai Eisikovits, autorul cărţii, a fost prezent la lansare. S-a născut la Gherla, în anul 1920. „Vorbeşte curent cinci limbi (româna, maghiara, germana, rusa, idiş), în fiecare păstrându-şi simţul umorului atât de specific lui” – scrie fiica autorului, Rodica Eisikovits (p.155). Ea a venit la eveniment din Israel, unde locuieşte cu cei doi fii. Cealaltă fiică a autorului locuieşte în Statele Unite.
Mihai Eisikovits a fost trei ani în detaşamente maghiare de muncă forţată şi patru ani, prizonier de război la ruşi. Despre acele vremuri povesteşte în volumul „Vieţi frânte”. Dar şi despre anii copilăriei, despre Gherla şi împrejurimile ei. Atmosfera de prizonierat distruge fizic şi moral. Mesajul pe care îl transmite volumul este unul de ţinut minte. “Nu despre Holocaust am dorit să scriu – a spus autorul la lansarea cărţii. Pentru că foarte mult s-a scris despre acest subiect. Ci despre dorul locului unde m-am născut.”
„Scriitorul Mihai Eisikovits este o raritate mondială. Este singurul dintre martirii unei deviaţii absurde care poate mărturisi această întorsătură istorică paradoxală. Evrei chinuiţi de horthyşti doar pentru că aparţineau acestui neam ajung nu să fie salvaţi de «Armata Roşie eliberatoare» ci, dimpotrivă, să fie exterminaţi în lagăre ruseşti de muncă. Deci, Mihai Eisikovits a parcurs «foaia de drum» a martirajului deceniului cinci al secolului XX şi joacă acum rolul istoric de mărturisitor al acelor cumplite vremuri în care raţiunea a fost cuprinsă de orbire” (Teodor Ardelean, p. 173).
În carte se exprimă multă durere, dar şi speranţă de viaţă. Mihai Eisikovits stăpâneşte arta de a spune mult în cuvinte puţine. Literatura memorialistică va asimila noua apariţie editorială. Cuvântul de bun venit la întâlnirea literară din 4 iulie a fost rostit dr. Teodor Ardelean, gazda şi moderatorul evenimentului. A fost prezentă Andrea Ghiţă, redactor al TVR Cluj şi al revistei Baabel, în care nenea Mihai a publicat în serial o parte din materialele cuprinse în volum. Despre onoranta colaborare cu autorul Eisikovits a vorbit prof. Dan Achim, directorul editurii Gutinul. Colaborarea anterioară a fost în anul 2007, la publicarea primei sale apariţii editoriale, cartea-album „Ce a fost … nu mai este”. Trebuie să vă spunem că Mihai Eisikovits este şi un bun desenator. Aşa s-a născut cartea-album din 2007. Desenele lui completează textele (şi invers). Sunt scene din viaţa evreilor, copii care se grăbeau la şcoală, muzicanţii, croitorul din Dej, cojocarul evreu, evreul producător de caş, dentistul, frizerul, violonistul… Sau desene al căror limbaj exprimă amintirile prizonieratului: Patrula ucraineană febr. 1942, Cariera de piatra Bixad pe Olt 1942 – dispoziţia: “Cu lampa de carbid să se lucreze şi noaptea”, Linia ferată Deda-Sărăţel, Să-ţi văd roaba mereu plină, Altfel ştii tu. Sau desenul realizat în anul 2009, ce reprezintă un prizonier cu roaba şi un soldat cu arma, având titlul Undeva – în Ucraina 1943-1944, dar şi textul însoţitor: El sătul, Eu flămând, El îmbrăcat, Eu în zdrenţe, El înfumurat, Eu îngândurat, El zbiera, Eu tăceam, El se crede voinic, Eu îl ştiu că-i un nimic (arma şi bâta sunt în mâna lui). Din partea Asociaţiei „Pro Iudaica” Baia Mare, salutul de felicitare pentru volum a fost adus de Mirela Dănuţ. La lansare au fost prezenţi prieteni şi apropiaţi ai autorului, istorici, oameni de cultură, bibliotecari şi cititori ai bibliotecii, reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din Sighetu Marmaţiei şi Zalău şi un grup de profesori din Satu Mare.
Domnul Eisikovits, supravieţuitor al detaşamentelor de muncă şi al prizonieratului sovietic, a făcut demersuri la primăria oraşului Gherla, pentru un monument public. În ziua de 22 mai 2016, a fost inaugurat Monumentul Memorial al Martirilor Holocaustului din Gherla, în cadrul unei festivităţi. Au fost prezenţi supravieţuitori ai Holocaustului, originari din Ardeal, Gherla, Israel, SUA şi Canada. Mulţi dintre ei şi-au adus fiii şi nepoţii, pentru a-şi omagia înaintaşii dispăruţi în Holocaust. A fost prezentă doamna Tamar Samash, ambasador al Israelului în România.
Chiar dacă am scrie aici mai multe, lectura cărţii nu poate fi înlocuită cu nimic. Volumul se găseşte la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi poate fi împrumutat pentru lectură.
Maria GÂRBE
