Organizaţia Naţiunilor Unite are un program pentru mediu, numit UNEP, care apreciază că nivelul prejudiciilor aduse mediului înconjurător prin infracţiuni este de 250 de miliarde de dolari, din care 150 de miliarde sînt prejudiciile în urma tăierilor ilegale de arbori şi a altor infracţiuni silvice. La nivel naţional, se vorbeşte de pagube de zece miliarde de dolari, dar credem că prejudiciile sînt cu mult mai mari. Statul român nu pare interesat să le dezvăluie, justiţia le acoperă cu pasivitate. Pe an, sînt descoperiţi şi pedepsiţi doar 100 de infractori de pădure, nu mai mult de 2-3 pe judeţ!
Tăierile ilegale de copaci se înscriu în infracţiunea mai nou numită „criminalitate contra mediului”, sintagmă folosită de ONU, la noi necunoscută. Prădarea resurselor planetei este atroce, fiind denumită şi criminalitate ecologică. Crima contra mediului la români nu este pedepsită. A venit la redacţie un crescător de animale de lîngă Baia Mare, care ne-a arătat că păşunea satului a fost transformată în cartier de locuinţe, iar acum animalele nu mai au unde să pască, prin urmare gospodarii le taie. Omul ne-a spus că a bătut pe la toate uşile instituţiilor de stat abilitate, dar a fost trimis de la una la alta, i s-a răspuns cu adrese oficiale în care fiecare se dezvinovăţeşte şi aruncă vina pe celelalte. Cetăţeanul este supărat şi pe consătenii săi, preferă să-şi vîndă vacile, decît să protesteze în faţa Primăriei şi a Prefecturii pentru dispariţia păşunii prin schimbarea destinaţiei în cartier rezidenţial şi loc de case pentru potentaţi. Instituţiile de stat se prefac că nu văd că legile fondului funciar sînt încălcate flagrant. Prefectul se preface că nu ştie că terenul respectiv, transformat în cartier rezidenţial, a fost păşune. A fost tăiat un singur cuvînt, „păşune”, şi pe terenul respectiv s-au construit case!
Prima întrebare pe care o pui atunci cînd vizitezi Grecia, Italia, Spania este: De ce dealurile şi munţii sînt fără de păduri? Pentru că au fost tăiate la ras. Avem nevoie de păduri şi păşuni. Omul a distrus mediul natural şi a creat un mediu artificial. Azi aceste fapte nu mai sînt permise, statele s-au perfecţionat, au apărut norme dure. Legea interzice desfiinţarea păşunilor, tăierea pădurii la ras este infracţiune. Şi totuşi, faptele criminale contra mediului continuă, această criminalitate fiind rar urmărită şi sporadic pedepsită de autorităţile competente. Activitatea organelor judiciare pare ca inexistentă (2-3 condamnaţi pe an, pe judeţ!), poliţiştii, procurorii şi judecătorii dau dovadă de clemenţă la infracţiunile silvice, considerînd că pădurea creşte la loc… Magistraţii profită de articolele nelămurite din Codul penal şi Codul silvic (50 de articole au fost declarate neconstituţionale), iar românii nu au respect faţă de pădurea de stat şi nici măcar faţă de cea privată, o taie la ras, pentru a-şi ridica vilă şi a-şi cumpăra maşină.
Constituţia prevede dreptul proprietarului să dispună de averea sa după propria dorinţă, inclusiv de pădure şi păşune. Nu avem un Cod al mediului, cum există în alte ţări, şi ar trebui să-l iniţiem, deoarece este clar că proprietarii de păşuni şi păduri (chiar şi statul) nu au protecţia mediului printre priorităţi, nu se gîndesc la viitor, ci la îmbogăţirea peste noapte. Ce fel de oameni sînt aceştia? Infractori de mediu, al căror loc nu este între cetăţenii de bună-credinţă.
