Pe vremea copilăriei mele, cele 4 anotimpuri se distingeau clar: în 1 martie începea primăvara, în 1 septembrie, toamna. În 1 iunie era vară, iar în 1 decembrie iarnă. Şi după 1990 s-a crezut că va fi la fel. Festivalul Mărţişor al românilor din Transcarpatia se organiza în dreapta Tisei în prima duminică a lunii martie. Numai că, de fiecare dată erau temperaturi nocturne negative şi frig la soare, ziua. Aşa că festivalul rotit anual de la Biserica Albă, la Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Topcina sau Strîmtura a devenit Măişor şi de câţiva ani acesta se derulează în luna Mai, ca festival regional al cântecului şi dansului popular românesc.
Cu toate acestea, zilele de 1 şi 8 martie sunt sărbătorite cum se cuvine în toate localităţile din stânga şi dreapta Tisei, chiar de iarna nu-i va vara!
Aşa se face că, sâmbătă, 4 martie, la Şcoala de Arte din Slatina, primul consul al României la Consulatul de la Solotvino (Slatina) a organizat împreună cu colegii săi manifestarea cultural artistică ”Mărţişorul, vestitor al primăverii”, în parteneriat cu Uniunea Regională ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia şi Asociaţia ”Speranţa” din Slatina. Colaboratori: Muzeul Maramureşului din Sighet şi Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti.
Sărbătoarea Mărţişorului este o tradiţie cu valoare de patrimoniu, străvechi început de an agrar. Mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare străvechi. Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, Marte fiind zeul ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii, iar mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire.
Despre Mărţişor, istoria şi simbolistica mărţişorului şi semnificaţiile acestuia, despre Festivalul Mărţişor desfăşurat anual în comunităţile româneşti din dreapta Tisei au vorbit: excelenţa sa Gabriel Nicola, consulul României la Solotvino, prof. Mihai Tocar, preşedintele Asociaţiei ”Speranţa” din Slatina, dr. Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia, prof. Gheorghe Todinca, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, Dr. Delia Suiogan Centrul Universitar Nord din Baia Mare şi Dr. Natalia Lazăr, director al Muzeului Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş. Din partea Administraţiei Raionale Teceu salutul a fost transmis de dl Mihaylo Paraşineţ. În sala arhiplină au fost de faţă primarii din cele 6 UAT-uri populate în majoritate de români, inclusiv primarul Sighetului din stânga Tisei, directori de şcoli şi dascăli de la 9 din cele 13 şcoli româneşti, inclusiv din Sighetu Marmaţiei, preşedinţii Asociaţiei Social-culturale a Românilor din Transcarpatia ”George Coşbuc”, prof. Gheorghe Opriş, Asociaţia ”Maramureş-Slatina”, dna Anica Bococi, Asociaţia Românilor din Transcarpatia, ”Ioan Mihalyi de Apşa”, dr. Vasile Iovdi.
A fost vernisată expoziţia dedicată Mărţişorului, realizată impecabil de şcolile româneşti din Transcarpatia şi parteneri din România. Din Sighetu Marmaţiei, au expus mărţişoare elevii Şcolii Gimnaziale „Dr. Ioan Mihalyi de Apşa”.
În partea a doua a evenimentului a avut loc un spectacol de muzică şi dansuri populare la care au participat ansambluri de la şcolile din comunităţile româneşti din raioanele Teceu şi Rahău. Au evoluat: grupa mică a Ansamblului ”Speranţa” condus de prof. Elena Şiman, (Românaşului îi place), interpreta Elena Botoş din Apşa de Jos (Mamă, mamă dor de mamă), elevii Şcolii Medii din Apşa de Mijloc (recitalul La izvoarele neamului), elevii Şcolii din Valea Malului (cântecul Mărţişor), elevii Şcolii din Podişor ( Deşteptare – recital de poezie), Grupul vocal al Şcolii Medii din Biserica Albă (Înflorit-o ruguţu), elevii Şcolii Medii nr. 2 din Slatina (Mândră primăvară), grupul Şcolii de Artă din Apşa de Jos (Cărăruşe prin poiană), Zmicală Delia din Topcina (De ziua mamei), elevii Şcolii de Arte din Slatina (Mamă dragoste curată), elevii Liceului ”Mihai Eminescu” din Slatina (Cântec de primăvară), solista Anghelina Iovdi (Trece Vodă), grupa mare a Ansamblului ”Speranţa” (Cimpoiaşul).
Consulatul României la Solotvino
Asigură realizarea politicii externe a statului român în concordanţă cu interesele naţionale şi cu statutul României de membru în structurile europene şi euroatlantice. Consulatul asigură: reprezentarea intereselor româneşti în regiunea Transcarpatia, care reprezintă circumscripţia consulară; oferă cu prioritate servicii şi asistenţă consulară pentru cetăţenii români şi cei europeni nereprezentaţi în aria de jurisdicţie; sprijină activitatea asociaţiilor etnicilor români; Contribuie la promovarea raporturilor economice, culturale, educaţionale şi turistice dintre România şi Ucraina, cu prioritate în spaţiul transfrontalier. Echipa Consulatului promovează permanent valorile europene în spaţiul de competenţă, împărtăşeşte instituţiilor ucrainene experienţa accederii României în structurile europene şi euroatlantice în scopul facilitării apropierii ţării de reşedinţă de valorile, standardele şi organizaţiile comunitare către care, conform politicii de stat, tinde şi Ucraina. Consulatul acordă sprijin permanent în special generaţiei tinere aparţinând asociaţiilor etnicilor români pentru conservarea şi promovarea culturii, limbii şi spiritualităţii româneşti.
Activitatea colectivului diplomatic este conformă legislaţiei din Ucraina legată de încurajarea şi sprijinirea caracterului multi-etnic al poporului ucrainean, precum şi cadrului juridic existent între ţările noastre, obiectivelor şi intereselor României în relaţiile cu partenerii externi.
Consulatul, în sprijinul dumneavoastră
Consulatul acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români în mod egal, fără deosebire de sex, rasă, vârstă, religie, în limitele prevăzute de normele de drept internaţional şi de reglementările locale în vigoare.
Abordează problemele dumneavoastră într-o manieră profesională şi în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare. Tratează informaţiile oferite de dumneavoastră în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia datelor personale.
Reprezentanţii Consulatului răspund solicitărilor dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil verbal şi/sau în scris. Oferă explicaţii clare pe baza prevederilor legale în vigoare. Vă eliberează, la cerere, documente de călătorie provizorii (titluri de călătorie, paşapoarte temporare) sau vă sprijină pentru preschimbarea documentelor de identitate expirate. Prestează servicii notariale (legalizarea unor acte de care aveţi nevoie în străinătate).
Vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extrajudiciare din ţară etc.
Domnul Consul Gabriel NICOLA s-a născut la 14 aprilie 1965 la Constanţa. A absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. Este diplomat de carieră, activând în Ministerul Afacerilor Externe al României încă din august 1990. A efectuat misiuni permanente ca diplomat în cadrul Ambasadelor României de la Skopje-Republica Macedonia, Zagreb-Croaţia şi Kiev-Ucraina. A ocupat funcţia de consul general al României la Vârşeţ-Serbia în perioada 2005-2011. A preluat oficial funcţia de consul, şef al Consulatului României la Solotvino, la data de 10 octombrie 2016.
25 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Ucraina
Ucraina şi-a proclamat independenţa la 24 august 1991. România şi Ucraina au stabilit relaţii diplomatice la 1 februarie 1992. România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina la 3 iulie, 2014. România şi Ucraina dispun de o serie de instrumente, între care programele de cooperare transfrontalieră, legăturile solide stabilite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din cele două ţări, precum şi asigurarea unui nivel ridicat de mobilitate în regiunea de frontieră. Românii din Ucraina şi ucrainenii din România reprezintă importante punţi de legătură între cele două state, contribuind la dezvoltarea comunităţilor în mijlocul cărora trăiesc. România va continua să susţină suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi unitatea Ucrainei, aspiraţiile poporului ucrainean de a se alătura comunităţii europene, precum şi eforturile autorităţilor ucrainene în amplul proces de reformă, derulat cu sprijinul partenerilor internaţionali.
Marte era zeul războiului.’