Botejunea este un obicei care invocă eternul feminin. Am ales-o drept temă muzicală, deoarece botezul este un mod de celebrare a noii vieţi. Femeia din Maramureşul istoric a reuşit să creeze un întreg ritual, făcând din acest moment al vieţii un act de exprimare a stărilor sufleteşti. Din vremuri vechi, în multe sate de pe Valea Izei, la botezul noului născut, la petrecerea dată în cinstea pruncului (botejune), luau parte numai femeile, mame-rudenii, vecine, prietene. Singurii bărbaţi admişi erau muzicanţii, care le „ziceau” femeilor de petrecere. Atunci când avea loc botejunea, tatăl copilului botezat pleca în sat, pentru a-şi cinsti cu horincă prietenii şi neamurile. La sosirea acasă de la biserică a moaşei şi a naşei, femeile participante la botejune, asemenea ursitoarelor, îi urau noului născut şi botezat cum să fie în viaţă. De asemenea, ele îi ofereau copilului daruri simbol, cu semnificaţia de a păstra portul, credinţa creştină şi tradiţiile strămoşeşti. Spre exemplu, un astfel de dar simbol putea fi un arc:
„Eu ţi-am adus un arc şi nişte săgeţi
Cu ele-n pruncie să te joci şi să înveţi
Şî pe când îi creşte mare
Să sii ţării de-apărare
Să aperi pământu` aiesta sfânt
Aşe` cum l-o apărat strămoşii tăi
din mormânt”.
Atunci când am ales să abordez botejunea drept temă muzicală, scopul meu a fost acela de a aduce la lumină un obicei emblematic pentru Dragomireşti. Am avut norocul să intervievez persoane care au practicat ritualul botejunii (sora bunicii mele). Aceasta mi-a relatat regula de bază a botejunii, iar toată acţiunea se învârte în jurul femeii căsătorite. Am aflat despre petrecerea în sine, acolo unde femeile îşi dau frâu liber trăirilor prin intermediul horilor şi strigăturilor satirice. Locul desfăşurării materialul video este în incinta Muzeului Ţărăncii Române din Dragomireşti, primul muzeu din ţară dedicat femeii arhaice. Aici poţi să pătrunzi în lumea secolului XVIII, în universul unei gospodării maramureşeane.
Moştenirea spirituală pe care ne-au oferit-o strămoşii noştri merită celebrată şi perpetuată chiar şi prin acte artistice.
Oana FONT