Revista „Nord Literar” a organizat în cadrul Zilelor Maramureşului un simpozion menit să aducă în centrul atenţiei Ţara Lăpuşului, cultura, literatura şi personalităţile din zonă. Lucrările conferinţei au fost deschise de prof. univ. dr. Ioan Cuceu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, care a vorbit despre „Ţara Lăpuşului şi necesitatea monografiei ei etnologice”. În lucrarea sa, reputatul etnolog a făcut referire la Ioan Muşlea, cel care a înfiinţat în 1930, la Cluj, Arhiva de Folclor, mai întâi sub egida Muzeului Limbii Române, apoi ca o instituţie independentă. „În 1930 când a pus la Cluj bazele celui dintâi institut al Academiei Române menit să studieze în special folclorul literar, în accepţia şcolilor occidentale şi nordice, tânărul director al acestui înalt for ştiinţific, Ioan Muşlea avea un program cât se poate de clar asupra chemărilor noii instituţii. Viza în primul rând organizarea unei anchetări directe, cât mai sistematice al întregului repertoriu naţional de folclor, prin metoda verificată pe plan european, în special în ţările nordice, a chestionarelor, dublate de o serie de broşuri de îndrumare metodologică severă pe care le gândise Muşlea. În al doilea rând însărcinarea unor tineri bine pregătiţi din punct de vedere ştiinţific cu explorarea monografică a unor regiuni, zone din care s-a cules până acum prea puţin material şi anume: Basarabia, Dobrogea şi părţi din Ardeal şi se referea în primul rând la teritoriul nord-vestic românesc.
Între aceste zone viza Muşlea fără îndoială cele cinci ţări etnografice din spaţiul nord-vestic, Maramureşul Istoric, Ţara Oaşului, Chioarul, Ţara Codrului şi bineînţeles Lăpuşul”, a punctat prof.univ.dr. Ioan Cuceu. printre obiectivele lui Muşlea mai figurau: sistematizarea în fondurile documentare atât a materialelor provenite din răspunsurile din chestionare, cât şi cele rezultate din «despuierea» publicaţiilor existente în integralitatea lor. „În al patrulea rând realizarea bibliografiei generale a folclorului românesc şi a bibliografiilor curente în domeniu, arhiva din Cluj a iniţiat acest îndrăzneţ proiect pe care Muşlea l-a şi dus la capăt. În al cinclea rând publicarea anuarului arhivei de folclor în locul vechii publicaţii seriale academice din viaţa poporului român care ajunsese la cel de-al 40-lea volum în 1929”, a precizat etnologul Ioan Cuceu. În cadrul simpozionului a luat cuvântul şi istoricul literar Mircea Popa care a adus aminte de una dintre personalităţile care au contribuit la secţia de istorie literară, Monica Lazăr, născută în 1933, care a ocupat timp de zece ani un post de cadru didactic la Institutul Pedagogic din Baia Mare. Mircea Popa a evocat şi momentul întâlnirii cu mama Monicăi Lazăr, care a murit în 1986. „Am intrat în casa unde a locuit Monica lazăr, iar mama ei mi-a spus: parcă mi te-a adus Dumnezeu. O parte din biblioteca Monicăi am dat-o la anticariat, am păstrat cărţile cu autograf”. Cărţile cu autograf au ajuns în cele din urmă la fondul de carte Monica Lazăr de la biblioteca Institutului de Lingvistică din Cluj. În plus, a fost editată şi o culegere cu texte scrise de Monica Lazăr care începea cu scrieri despre Mihai Eminescu şi continua cu Caragiale, Slavici, Vasile Voiculescu, Radu Stanca, Lucian Blaga. În cadrul evenimentului au mai vorbit: prof univ. dr. Gheorghe Glodeanu, cel care a condus lucrările simpozionului, prof. dr. Terezia Filip şi dr. Ilie Gherheş.
