Sunt locuri în lume în care istoria nu aţipeşte niciodată. Şi este vie, cu simboluri răscolitoare. Care ne salvează de la ruina interioară, prin ţesătura divină de la un început de lume. O lume cu simboluri cereşti. Aşa socotesc cedrul, care vine din Vechiul Testament, şi este simbolul Libanului. Acest copac este considerat mândria ţării. Este motivul pentru care apare pe steagul naţional şi pe uniformele armatei.
Se spune că însuşi Dumnezeu a plantat cedrul în acest colţ de lume din apropierea ţărmului Mediteranei. La umbra lui a ajuns recent şi o delegaţie din Maramureş, (21-25 mai) purtând cu ea expresia unui proiect generos. Este vorba de România în lume, cu peceţi speciale ale imaginii ţării din Carpaţi, ale culturii şi spiritualităţii ei.
Asociaţia Nord pentru Cooperare şi Integrare (alături de Editura Proema din Baia Mare), în parteneriat cu Consiliul judeţean Maramureş şi Ministerul de Externe al României, au organizat această vizită, cu reale împliniri prin diplomaţia culturală. ANCI are parteneri în Liban, inclusiv Ambasada României la Beirut. Delegaţia maramureşeană a avut în program multe întâlniri cu academicieni, universitari, oameni de cultură, dar şi două primiri cu profunde semnificaţii pentru Maramureş. Pentru mesajul românesc în lume.
Prima a fost primirea delegaţiei la preşedintele Libanului, Michel Aoun, fost general de armată. Gestul mi se pare extrem de grăitor pentru preţuirea şi importanţa acestei vizite. Cum nu am fost martor al acestei întâlniri am reţinut mărturisirea unui membru al delegaţiei: „Preşedintele Libanului ne-a mulţumit că l-am tradus pe scriitorul şi filozoful Kalil Gibran în limba română, el fiind considerat un simbol naţional. A fost cedrul viu al Libanului.” La care pot adăuga vestea că Gibran este al treilea cel mai bine vândut poet al tuturor timpurilor, după Shakespeare şi Laozi.
A fost prieten cu Yeats, Jung şi Rodin. Multe dintre scrierile lui Gibran se ocupă de creştinism, mai ales pe tema iubirii spirituale. Cartea, apărută la Editura Proema, a fost dăruită bibliotecilor, instituţiilor de cultură şi diasporei româneşti din Liban. Aşa, cel care ne îndemna să spunem adevăruri frumoase în cuvinte puţine s-a întors acasă într-o reuşită traducere românească.
A doua întâlnire de neuitat a fost la sediul Patriarhiei Antiohiei cu Sfinţia Sa Moran Mor Ignatius Aphrem II. Delegaţia maramureşeană a fost onorată la această întâlnire de prezenţa Mitropolitului Antiohiei, mitropolitul Libanului, cel al Orientului Mijlociu şi reprezentantul Bisericii Copte din Egipt. A avut loc un dialog ecumenic. În timpul întrevederii, maramureşenii au donat cărţi apărute la Editura Proema. Dealtfel, delegaţia a dus în Liban peste 4.000 de volume.
Sfinţia Sa tocmai se întorsese din SUA, unde a fost primit de vicepreşedintele american, Mike Pence, care a transmis în zonă un mesaj de luat aminte: creştinii să rămână acolo unde s-au născut. A fost tăiată o panglică inaugurală, s-au intonat cele două imnuri naţionale, în prezenţa unei asistenţe alese.
Succesorul Sfântului Petru din scaunul apostolic din Antiohia are programată în luna septembrie a acestui an o vizită în România. Şi nu va ocoli Maramureşul. Ca semn de respect şi preţuire pentru creştinii din acest colţ de ţară, arhiepiscopul Saliba a dăruit o carte PS Iustin Sigheteanul, episcopul Maramureşului şi Sătmarului.
Delegaţia maramureşeană, alcătuită din consilierii judeţeni Cristian Anghel, Anton Rohian, Cornel Varga, Călin Bota şi directorul Editurii Proema, Alexandru Peterliceanu, reprezentantul ANCI, a purtat cu cinste, în această zonă neliniştită, flamura unui timp de linişte. S-a bucurat de respect, deoarece nu e puţin lucru să fii primit de preşedintele Libanului. Mai ales că ambasadorul României în Liban, Excelenţa sa Victor Mircea, care a fost aproape de delegaţia Maramureşului, nu şi-a ascuns surprinderea: „Nu am crezut că vă primeşte preşedintele!” Dacă mai luăm în seamă că Maramureşul este singurul judeţ pe care Ministerul de Externe l-a cooptat pentru promovarea României în lume, putem avea cuvinte de apreciere pentru Consiliul judeţean. De altfel, presa libaneză a fost receptivă la eveniment. Neuitând simbolul cedrilor, copacii majestuoşi şi puternici, această vizită o putem aşeza în termenii duratei.
