Oamenii se îndepărtează de animale şi plante, trăiesc într-un mediu artificial, inert. Civilizaţia urbană se separă de mediul natural şi efectele negative apar tot mai des, se impune aşadar reapropierea de mama natură. Decizia contrară va duce la creşterea exponenţială a morbidităţii, ceea ce nu ne dorim!
Un compromis este jardiniera cu flori din balcon şi cîinele pitic, însă problema s-a globalizat şi trebuie mai întîi conştientizată pentru a fi rezolvată. Cumpărăm multe băuturi răcoritoare, cu toate că mai potrivită pentru cerinţele metabolice ale organismului ar fi o infuzie de plante, un ceai cum se spune. La şcoală, copiii au în ghiozdan 1/2 l de apă minerală, limonadă sau cola. Nevoia de lichide este acoperită cu apă + îndulcitor + colorant + bioxid de carbon. Nu sîntem conştienţi de valoarea fitoterapiei, la boală ne bazăm pe medicamente, deşi natura ne oferă substanţe active pe care strămoşii noştri le-au folosit ca remedii magice.
Avem nevoie de plantele medicinale zi de zi, nu ca ultimă soluţie. Sucurile verzi extrase sînt indispensabile pentru organism, conţin compuşi organici şi minerali vitali. Nu sînt recomandate cele cultivate cu ajutorul fertilizanţilor chimici şi al pesticidelor, ar fi bine să consumăm plante culese din natură, de preferat proaspete, efectul este mai intens. Avem nevoie de compuşii organici şi minerali din flori, frunze, tulpini, rădăcini, dar nu prea cunoaştem plantele din flora spontană, confundăm bozul cu socul, sunătoarea medicinală cu cea nemedicinală, specia bună de coada calului cu cea toxică (profesorii de biologie au de lucru cu noi). Prin urmare, apelăm consumerist la plafar, unde există biologi specializaţi în folosirea eficientă a plantelor, pentru alimentarea organismului cu fitoprincipii active şi eventual pentru tratarea preventivă, simptomatică.
Bem acizi (bioxidul de carbon formează cu apa un acid slab), cu toate că organismul uman cere genetic apă de izvor şi sucuri din fructe şi legume. Obiceiurile alimentare „moderne” ne afectează sănătatea, avem suspiciuni întemeiate că majoritatea bolilor sînt efect al alimentelor rezultate din procesarea industrială a produselor agricole convenţionale. Hrana cea de toate zilele, cuplată cu sedentarismul şi stresul cotidian, ne fac dependenţi de medicamente, ceea ce ar trebui să evităm prin întoarcerea la natura curată, plantele pădurii şi ale fîneţei. Consumul de alimente ecologice este de preferat – sînt scumpe, doar bogaţii au acces la acestea.
Ţinînd cont de această situaţie revoltătoare, ne surprinde că românii renunţă accelerat la grădinile şi livezile de lîngă casă, în loc apar gazonul tuns scurt, leagănul şi piscina gonflabilă. Morcovi dulci aleg din supermarket şi hrănesc bebeluşii! Se produce o schimbare de mentalitate, cumpărăm totul, nu mai vrem grădină lîngă casă, ci o curte amenajată cu plajă şi grill pentru mititei.
Avem o atitudine vicioasă în faţa vieţii cîtă vreme sperăm în salariu/pensie şi în medicamente. Haideţi să găsim echilibrul în noi înşine şi în natură. O baie cu cimbru înlătură surescitarea nervoasă, tătăişa vindecă varicele, leurda detoxifică, muşeţelul pansează gastric şi antiinflamează, păpădia (lăptuca) ajută bila şi ficatul, pătlagina calmează tusea şi astmul, pedicuţa e diuretică, reumatismul cedează. Mătasea de porumb slăbeşte, rostopasca elimină negii şi are efect hepatobiliar, sunătoarea şi teiul calmează. Traista ciobanului: hemostatic şi reglator de tensiune, urzica şterge eczemele, vîscul scade tensiunea.
Plantele ne descîntă, au o magie peste noi toţi, ar fi bine să nu mai lipsească din viaţa cotidiană, culese pe soare sau cumpărate de la plafar, transformate în suc proaspăt, infuzie, macerat, tinctură, compresă, afilie, pentru o viaţă mereu verde, nu ofilită!
