• Interviu cu ing. Ionică Mariş, secretarul Asociaţiei ”Valea Verde” din Sighetu Marmaţiei •
– Domnule ecologist, am văzut nişte fotografii făcute în timpul Taberei de creaţie organizate de Asociaţia Valea Verde, la mijloc de iulie. În poze erau câteva autoturisme puternice, de teren, tinoase toate, semn că aţi “tulburat” liniştea pădurii! Mai clar: maşinile nu erau pe drumuri forestiere ci pe pajişti, pe spaţiile verzi montane!
– Foarte clar: s-au utilizat maşinile de teren până în imediata vecinătate a zonelor care erau vizate pentru filmare! Era important să se ajungă cât mai aproape pentru a deplasa tonele de echipamente pe poziţiile de filmare şi au fost utilizate doar drumurile forestiere, de acces, permise. Oricum, deplasările pe distanţe foarte mari, inclusiv pe Creasta Cocoşului, s-au făcut pe jos.
– Care a fost tema Taberei şi cine au fost participanţii?
– Tema Taberei a fost focalizată (aşa cum sugerează şi titlul proiectului: “Focalizare prin obiectiv: Dezvoltare durabilă”) pe realizarea de filme cu subiecte ecologice şi în această idee s-a vizat acomodarea participanţilor cu tehnicile de filmare pentru realizarea de filme eco – documentare. Esenţa a fost tocmai să se surprindă în imagini video splendorile naturii şi să se promoveze dragostea pentru puritatea… naturalului.
– În toamnă, pregătiţi un Festival de scurtmetraj pe teme ecologice. Ştiu că de la începutul anului, împreună cu biologul dr. Peter Lengyel turnaţi filme în mijlocul naturii. Detaliaţi, vă rog.
– Coordonatorul proiectului “Focalizare prin obiectiv: Dezvoltare durabilă” (implementat de Asociaţia Valea Verde şi finanţat prin Programul de cooperare elveţiano – român), este colegul Peter Lengyel, care, împreună cu echipa formată din Rada Pavel, Brînduşa Oanţă şi cu mine, avem misiunea – printre alte multe activităţi – de-a finaliza până la începutul anului viitor 100 de filme, cu durata de la 2 min. la 50 min. Una dintre activităţile cele mai interesante va fi, indiscutabil, Festivalul Internaţional de Eco – Filme de Scurt Metraj sau în engleză SEFF (Short Eco Film Festival), ce se va desfăşura la Sighet în perioada 5 – 8 octombrie 2017. Proiecţiile din cadrul Festivalului (ale noastre sub brandul “Green Valley Films”, dar şi cele înscrise în concurs) vor avea loc la Universitatea Babeş Bolyai – Extensia Sighetu Marmaţiei, cu care avem o colaborare excelentă. Pe parcursul celor 3 zile de festival se vor proiecta în jur de 150 de filme: o după amiază va fi alocată filmelor noastre iar o alta filmelor ce vor fi nominalizate şi premiate în cadrul SEFF.
– În cadrul AVV sunteţi şi coordonatorul Editurii ”Valea Verde”. Când a fost înfiinţată şi ce sau câte volume s-au publicat aici?
– Editura a fost înfiinţată în anul 2010, primul volum publicat fiind “Petreceri prin Ţara Maramureşului” , Dialoguri de ieri pe azi (interviuri culturale), autor fiind jurnalistul Florentin Năsui. Am reuşit să publicăm aproape 40 de titluri. Am mers pe ideea de-a publica în primul rând autori locali, fiind promovaţi până la ora actuală Teofil Ivanciuc, Johnny Popescu , Marin Slujeru, Antonia Zavalic, Rândunica Petrulescu… chiar şi… eu şi… mulţi alţii.
– După multă trudă, la început de iulie, aţi fost recunoscut ca bun scriitor tânăr.
– La Festivalul – concurs pentru tinerii scriitori din Maramureş, ediţia a VI- a, am primit premiul ”Gheorghe Chivu” acordat de Reprezentanţa Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj şi Asociaţia Culturală Nichita Stănescu – Deseşti, pentru poezie. Am fost evaluat, din câte am înţeles şi prin/pentru volumul de poeme VESPERARE, apărut în luna martie 2017.
– Tinere scriitor, după prima carte, pe care ai scris-o demult din armată, câte titluri au urmat? Enumeră-le !
– Cărţile… mele: “Autostop printre… gânduri”, “Salut, Sighet”, “La masă cu preşedinţii” şi… “VESPERARE”.
– Sub povara filmului, poeziei şi scrisului, cât de tânăr sunteţi (eşti) domnule Mariş?
– Formula tinereţii TREBUIE să cuantifice: acţiuni – proiecte comunitare plus entuziasm plus implicare plus … optimism plus …. mai completaţi, vă rog!! Aşadar, toţi suntem tineri dacă avem un SENS bine definit în viaţă. Dacă ne lăsăm “duşi de… val” e posibil să îmbătrânim prematur!
Tinere, tinere, scrisul n-are vârstă, dar nici tinereţea, care veşnic rămâne…
