Pictorul maramureşean Dorel Petrehuş vine în faţa iubitorilor de artă cu o nouă provocare: o expoziţie care îmbină „transfigurările cu personajele ruginite”. Este o altfel de expoziţie, una mai puţin bogată în cromatică, dar cu un mesaj profund. „Este o expoziţie foarte densă. E cu totul altceva în Galeria de Artă. Este alt Dorel, este Dorel în pasiunea pentru rugină şi nu acel Dorel foarte colorat. Mai întrezărim câteva lucrări, dar în genere e foarte restrâns în cromatică. Sigur de la această premisă s-a pornit când şi-a propus expoziţia personală”, a punctat preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din românia, filiala Baia Mare, Laura Ghinea. Fascinează şi materialele care au fost folosite la realizarea lucrărilor: o covată transformată în chip de om, coajă de lemn, dar şi pânză sau hârtie manuală. „Pe Dorel întotdeauna toate materialele l-au provocat. Se poate observa o bucată de coajă din teiul multisecular, de peste 500 de ani, materiale culese de pe teren, cum este fragmentul de măsoaie, sau la prima lucrare când am desfăcut o casă veche şi materialele le-am adus şi am reconstruit o casă din secolul 18 la Muzeul Ţării Oaşului”, a spus fostul director al Muzeului Ţării Oaşului, Remus Vârnav. La rândul său, poetul George Vulturescu s-a declarat fascinat de lucrări.
„Foarte bine alese cele două segmente: personaje ruginite şi transfigurările. Eu cred că Dorel lasă personajele să iasă din acea rugină care este viaţa noastră. Sunt fascinat de aceste lucrări. Am spus cuiva că te fac să te gândeşti la tine şi la viaţa ta. E adevărat că nu le-ai cumpăra să le pui în odaia de dormit, dar câtă viaţă care se stinge sau care izvorăşte din aceste lucrări. La fel, uitaţi-vă la celălalt segment, la transfigurări, majoritatea se numesc urme, este fiinţa în stare să dispară, dar care lasă urme. E multă metafizică, te fac să te gândeşti, te răscolesc, mi-au plăcut că m-au provocat”, a precizat George Vulturescu. În lucrările lui Dorel Petrehuş au fost remarcate 7 tendinţe: de la condensarea formei, materializarea ei în detrimentul fondului care devine fundal până la tendinţa de dezanatomizare a corpului, de desfigurare, de transfigurare şi apoi transsubstanţiere, fizicizarea şi psihologizarea emoţiei, folosirea tuturor culorilor spectrului, estetica degradării. Expoziţia este deschisă până în 5 septembrie.
