Discuţii aprinse pe tema salariilor în CJ

0
398

Aleşii judeţeni s-au întrunit ieri în prima şedinţă ordinară din acest an. Pe ordinea de zi au figurat 20 proiecte de hotărâre. Unul dintre cele mai discutate a fost cel legat de stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instituţiei judeţene. Mai precis, aleşii judeţeni ai opoziţiei au avut nelămuriri cu privire la coeficienţii mari de ierarhizare, stabiliţi pentru funcţiile de conducere.

Modificările actuale au fost necesare după ce contribuţiile la asigurările sociale au trecut din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Gabriel Zetea, preşedintele CJ Maramureş, a explicat: „Anul trecut, am aprobat printr-un proiect de hotărâre, votat în unanimitate, nişte coeficienţi pentru angajaţii CJ, ai Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pentru Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor. Astăzi nu facem decât să menţinem acei coeficienţi aprobaţi anul trecut. Această creştere a salariului minim, înmulţită cu fiecare coeficient asigură o creştere, până la urmă, a salariilor angajaţilor din familia ocupaţională a administraţiei cu un procent nu foarte mare, dar care acoperă trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Am vrut să fac aceste precizări pentru că am văzut în presa naţională, dar preluate de o parte a presei locale, câteva ştiri legate de faptul că noi, CJ, am fi cerut anul trecut sau la începutul acestuia bani pentru salarii, că n-am fi avut buget suficient pentru salariaţii din cadrul instituţiei noastre. Niciodată nu am cerut aşa ceva, niciodată nu am avut probleme cu acoperirea salariilor Consiliului Judeţean, a aparatului propriu. Deci, n-am făcut asemenea solicitări. Chiar şi acum avem suficiente resurse financiare pentru a acoperi necesarul financiar pentru toate salariile legate de funcţionarea instituţiei şi a compartimentelor din subordine. În ceea ce priveşte proiectul de pe ordinea de zi şi grilele de salarizare conţinute în anexă, nu vorbim despre cele mai mari salarii de consiliu judeţean în România. Ba din contră, vorbim despre o medie făcută în urma analizelor aparatului propriu şi în special a doamnei secretar, comparativ cu alte instituţii similare din ţară. Deci, nu suntem judeţul nici cu cele mai mici salarii, dar nici pe departe judeţul cu cele mai mari salarii, ci discutăm de o medie, aşadar mi se pare că avem un nivel al coeficienţilor normal, ce poate fi suportat fără nicio problemă de actualul buget al CJ. Singurele modificări ce s-au operat sunt pentru funcţiile publice de conducere, pentru că exista o apropiere mult prea mare la nivel de coeficient între funcţiile de execuţie şi cele de conducere, cei care poartă responsabilitate, adică şefii de birou, de servicii, de direcţii. E normal ca atâta vreme cât ai şi responsabilitatea semnăturii să fii şi remunerat pe măsură, diferenţiat faţă de cei care au funcţii simple de execuţie. Am negociat până la urmă toţi aceşti coeficienţi cu aparatul propriu al Consiliului Judeţean, cu reprezentanţii sindicatului şi toată lumea este mulţumită. Vorbim despre salarii absolut decente în acest moment în cadrul CJ Maramureş, care nu sunt printre cele mai mari, ci medii în comparaţii cu alte administraţii judeţene”.

Explicaţii cerute pentru creşterea mare a coeficienţilor de ierarhizare la personalul de conducere

Consilierii judeţeni ai PNL au solicitat explicaţii suplimentare cu privire la ecartul mare între coeficienţii de ierarhizare a funcţionarilor de execuţie, faţă de cei din conducerea instituţiei: „V-aş ruga şi pentru plen să explicaţi încă o dată diferenţa mare care apare acum, pentru marea majoritate, între ceea ce înseamnă funcţionari publici de execuţie şi cei de conducere şi dacă doamna secretar poate să ne prezinte, comparativ cu alte judeţe, din Regiunea de nord-vest spre exemplu, o situaţie a acestor coeficienţi”, a spus liberalul Marinel Kovacs. Răspunsul a venit de la secretarul judeţului, Aurica Todoran: „Funcţionarii publici de conducere beneficiază doar de acel coeficient înmulţit cu salariul minim pe economie, în care este inclus sporul de vechime. De aici a apărut şi diferenţa prea mică, din faptul că acei funcţionari de execuţie, care aveau un coeficient de ierarhizare la gradaţia zero, aceşti coeficienţi vor suporta o majorare prin aplicarea sporului de vechime. Deci se ajungea până la un spor de vechime de 25% aplicat la salariul unui funcţionar de execuţie, în condiţiile în care funcţionarul de conducere rămânea strict la nivelul coeficientului din grilă. Acum să vă prezint comparaţiile cu alte judeţe: de exemplu şef de bi­rou: la nivelul judeţului Maramureş, un asemenea angajat avea coeficient 4,55, la Bistriţa-Năsăud avea 5,14; la Satu Mare 5,50; la Mureş 5,50; Baia Mare 4,90; Cluj 6,61, dar nu ne comparăm cu Clujul. De aceea calculul de această dată şi fundamentarea s-au făcut prin aplicarea acelor coeficienţi diferenţiaţi între personalul de conducere şi cel de execuţie, în procent de 25% pentru şefi birou, 30% pentru şefi serviciu şi 50% pentru directori. Aşa era legislaţia veche. Acum legea nu prevede, dar lasă la latitudinea Consiliului Judeţean să stabilească aceşti coeficienţi, bineînţeles cu limitarea maximă care să nu depăşească veniturile salariale ale funcţionarilor coeficientul de salarizare pentru vicepreşedinte”.
Cert este că, pe baza noilor coeficienţi, salariul de bază al secretarului judeţului ajunge la 14.820 lei, cel al unui director general sau arhitect-şef – 11.552 lei, director general adjunct sau director executiv – 11.172, şef serviciu – 9.690 lei, şef birou – 9.310 lei, la polul opus situându-se portarul sau paznicul cu 2.565 lei salariul de bază, sau muncitorul necalificat – 2.185 lei. Cât de corecte sunt cuantumurile acestor lefuri, în comparaţie cu alte domenii de activitate, sau cu domeniul privat, vă lăsăm pe dumneavoastră cititorii să decideţi!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.