România încă n-a fost avertizată oficial de Comisia Europeană să respecte statul de drept, dar, neoficial, guvernarea PSD+ALDE este îndemnată să susţină lupta anticorupţie. Situaţia noastră este mai bună faţă de a Ungariei şi a Poloniei, unde guvernările de dreapta au luat măsuri nedemocratice, iscînd indignare în capitalele europene, pînă la a fi numite iliberale de preşedintele Franţei şi ameninţate că fondurile de coeziune le vor fi condiţionate de respectarea statului de drept. România este supusă presiunii externe să nu modifice legile Justiţiei, deci guvernanţii ar trebui să asculte de Bruxelles, deoarece de acolo ne vin 21,5 miliarde euro în 7 ani!
Este adevărat, procurorii români abuzează de funcţie fără scrupule şi judecătorii primesc foloase necuvenite dacă semnează sentinţe nedrepte, drepturile omului fiind încălcate, dreptatea fiind un vis. Dar aceste racile ale justiţiei le putem îndrepta cu răbdare, iar acum să acţionăm decis în ce priveşte imaginea României pe plan extern, care este rea. La noi se fură un sfert din bugetul naţional, 20% din fondurile caselor de sănătate şi 2 miliarde de euro prin trucarea licitaţiilor. Dacă Ungaria şi Polonia nu vor ţine seama de poziţia Comisiei Europene în privinţa statului de drept, ar fi posibil să piardă fonduri importante, ceea ce nu-şi permit.
În cuvîntările sale paraelectorale, preşedintele Klaus Iohannis nu indică nici un articol din cele trei legi care încalcă rigorile statului de drept. Legislaţia juridică se află în curs de europenizare, aşa că politicienii trebuie să ţină seama şi de părerile juriştilor europeni, a căror experienţă este esenţială pentru un stat abia democratizat. Există însă un mare risc, pe care trebuie să ni-l asumăm cu toţii, ca modificarea legislaţiei să fie întîrziată prea mult, ceea ce îi convine şefului statului de azi, care are controlul politic asupra magistraţilor. Ideal este ca Justiţia să aibă independenţă, însă această idee pare de-a dreptul utopică. Soluţia de compromis – să fie dirijată de un grup de magistraţi superprofesionişti, apţi să numească procurorii şi preşedintele Înaltei Curţi.
În ultimii ani, cuvîntul „penal” apare obsesiv în discursul public, iar prezumţia de nevinovăţie e neglijată, mai rezonabile fiind suspiciunile că politicienii bogaţi şi-au făcut averea prin furt (azi e un defect să fii politician bogat). Această capcană amorsată este semnul că uşa politicii se deschide doar pentru cei cu avere licită 100%. Ceilalţi ar fi bine să nu intre în politică, ci să-şi administreze averea. Instaurarea fricii penale este scopul campaniei ce-i înlătură din democraţie pe politicienii corupţi. Fobia merge pînă acolo încît FMI, în spatele căruia se află SUA, condiţionează acordarea creditelor către state de accentuarea luptei anticorupţie, chit că în drumul spre cinste apar şi victime.
Parlamentarii să emită legi bune, în condiţii de transparenţă, avînd grijă să nu descurajeze lupta Justiţiei pentru dreptate socială. Impresia de ţară coruptă vine din enormele diferenţe de avere dintre oameni, vizibile oriunde. Nicăieri în ţările civilizate nu vezi atîtea cocioabe de lut şi atîtea palate înconjurate de grădini verzi. Europenilor n-ai cum să le explici cum de politicienii se îmbogăţesc peste noapte şi nici de ce îşi afişează bunăstarea în mod ostentativ, sfidînd virtutea poporului. Europa ne trimite cu insistenţă semnale să nu mai alegem în fruntea ţării oameni bogaţi, ci să ne mulţumim cu politicieni modeşti.
Ofensiva împotriva penalilor este dirijată de serviciile de informaţii, independente prin instituţia secretului de serviciu. Lupta între servicii şi politicieni este surdă, aşa că cei bogaţi ar face bine să-şi doneze averea săracilor, pentru a intra apoi în Parlament cu sufletul curat, indiferent din ce partid fac parte!






























Editorialul este plin de idei nostime si nu numai:
– „guvernanţii ar trebui să asculte de Bruxelles, deoarece de acolo ne vin 21,5 miliarde euro în 7 ani!”. In exercitiul financiar 2014 – 2020 UE a alocat Romaniei 39.9 mld euro. Se platesc contributii de cca 1,5 mld de euro/an, rezulta un net de cca 4.2 mld euro/an. Avind in vedere ca „La noi se fură un sfert din bugetul naţional, 20% din fondurile caselor de sănătate şi 2 miliarde de euro prin trucarea licitaţiilor.”, pe total se pare ca se fura mai mult decit primim de la UE. Cind avem aceasta situatie incredibila este normal ca „penal” sa apara obsesiv în discursul public, ca prezumţia de nevinovăţiesa fie neglijată, ca suspiciunile că politicienii bogaţi şi-au făcut averea prin furt sa fie rezonabile. Cind porcii jufuiesc in mod salbatic tara, resursele ei naturale si bugetul de stat, cind porcii feudalizeaza tara, cind zone intregi ale tarii au ajuns in stapinirea porcilor, cind porcii fac legi pentru a lua halci intregi din tara, cind datorita acestui jaf porcii au facut din romani saracii Europei in una dintre cele mai bogate tari in resurse naturale ale Europei, cind daca arunci cu cuvintul penal sau hot in multimea politicienilor sigur vei lovi un fost/actual/viitor penal/hot numai a te gindi la prezumtia de nevinovatie este un sacrilegiu.
– „(azi e un defect să fii politician bogat)” :))
– „Este adevărat, procurorii români abuzează de funcţie fără scrupule şi judecătorii primesc foloase necuvenite dacă semnează sentinţe nedrepte, drepturile omului fiind încălcate, dreptatea fiind un vis.”. Personal apreciez ca in peste 99,999…% din cazurile obisnuite Justitia face dreptate. In cazurile desprinse din Marelui Jaf, Justitia se dovedeste a fi neputincioasa. Porcii au lovit prin CCR atit de crunt incit au paralizat Justitia si au devenit de neatins. Acum doar Dumnezeu cu marea lui mila mai poate ajuta si salva poporul roman. Asa ca ar fi bine sa ne rugam cu totii: Doamne, indura-te de noi si ne trimite-ne ingerul salvator!
– „Există însă un mare risc, pe care trebuie să ni-l asumăm cu toţii, ca modificarea legislaţiei să fie întîrziată prea mult, ceea ce îi convine şefului statului de azi, care are controlul politic asupra magistraţilor. Ideal este ca Justiţia să aibă independenţă, însă această idee pare de-a dreptul utopică. Soluţia de compromis – să fie dirijată de un grup de magistraţi superprofesionişti, apţi să numească procurorii şi preşedintele Înaltei Curţi.”. Oricit s-ar modifica legile justitiei, daca conducatorii tarii vor folosi Justitia in scop personal sau de grup, nu se va schimba nimic. Ca sa se schimbe totul in bine trebuie sa avem conducatori care pe linga onestitate sa aiba si multe alte calitati. Pe de o parte este bine sa faci din Justitie o casta inchisa, pe de alta parte s-ar putea sa ajungem in situatia in care suntem acum cu CCR, care a ajuns un monstru de necontrolat. Cineva trebuie sa vegheze asupara bunei functionari ale institutiilor statului si a puterilor in stat, pe linga controlul lor reciproc, si acesta nu poate fi decit presedintele tarii. Daca, cu tot controlul reciproc al puterilor, presedintele ales se nimereste sa fie mai „jucator” decit trebuie asta este numai din greseala, prostia si nenorocul nostru.
– „uşa politicii se deschide doar pentru cei cu avere licită 100%. Ceilalţi ar fi bine să nu intre în politică, ci să-şi administreze averea.” :))
– „Parlamentarii să emită legi bune, în condiţii de transparenţă, avînd grijă să nu descurajeze lupta Justiţiei pentru dreptate socială.” :))
– „Europenilor n-ai cum să le explici cum de politicienii se îmbogăţesc peste noapte şi nici de ce îşi afişează bunăstarea în mod ostentativ, sfidînd virtutea poporului. ” :))
– „Europa ne trimite cu insistenţă semnale să nu mai alegem în fruntea ţării oameni bogaţi, ci să ne mulţumim cu politicieni modeşti.” :))
– „cei bogaţi ar face bine să-şi doneze averea săracilor, pentru a intra apoi în Parlament cu sufletul curat, indiferent din ce partid fac parte!” :))