Cu Basarabia la New York

0
516

După cum ştiţi, am dăruit şi eu Anului Centenar o carte. O carte despre Basarabia. Despre frământările şi speranţele româneşti dincolo şi dincoace de Prut. Este o carte a unui jurnalist, nu a unui istoric. Ideea conturată în mintea mea i-am mărturisit-o prietenului Teodor Ardelean care, fără să stea mult pe gânduri, a tipărit cartea sub pecetea instituţiei fanion pe care o conduce: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Care a organizat lansarea cărţii la Sighetu Marmaţiei, Baia Mare şi Chişinău. Şi iată-mă cu cartea despre Basarabia la New York, sub semnul Anului Centenar.
Oricâtă modestie m-ar înconjura, nu am cum să nu vă spun că am fost onorat de această mai rară împrejurare. Cum am ajuns aici? Rosturi de familie m-au trecut Oceanul. Profesorul, teologul, scriitorul Theodor Damian, având informaţii despre şederea în America, m-a invitat dimpreună cu Viorica, la Cenaclul „Mihai Eminescu”, pe care îl conduce. Theodor Damian este şi directorul revistei „Lumină lină”, iar redactor-şef este criticul M. N. Rusu. Cenaclul a împlinit 25 de ani de activitate, cu şedinţe bilunare, riguros ţinute şi cu prezenţe marcante ale culturii româneşti de pe cele două maluri ale Prutului. Pe scaunul cuvenit oaspeţilor de seamă au stat: Nicolae Manolescu, Grigore Vieru, Doina Uricariu, Alexandru Bantoş. Lista este lungă, ca vremea, de s-ar putea întocmi un dicţionar generos al scriitorilor români care au trecut pe aici.
Iată-mă şi pe mine invitat în această agora românească, în numele unei prietenii vechi cu Theodor Damian. Cartea „Ochii Basarabiei” şi autorul ei au fost prezentaţi de preşedintele Cenaclului. Gazda noastră, după ce a remarcat cuvântul de întâmpinare al academicianului Nicolae Dabija, s-a oprit asupra postfeţei, intrând în rezonanţă cu autorul ei, „cărturarul Teodor Ardelean, care a săvârşit prin publicarea acestor texte importante o Sfântă Liturghie de altar”.
M. N. Rusu, un nume de referinţă al criticii actuale, a făcut o incursiune în istoria recentă, ajungând la anul astral al românilor, 1918, socotind că volumul este o contribuţie binevenită la înţelegerea, în stare lucidă, a fenomenului unionist actual. Doamna Mariana Terra, redactor-şef la „Roumanian Journal” din New York, s-a referit la momentele de cumpănă istorică din Basarabia, cuprinse în carte, dar şi consecvenţa de jurnal care susţine volumul. Profesoara Nicole Smith, băimăreancă o perioadă, a vorbit despre autor şi virtuţile voievodale ale Maramureşului.
Autorul în asemenea situaţii are cuvinte de mulţumire. Am răspuns la întrebări despre starea de fapt de dincolo de Prut, mai ales că în ziua când se împlinea veacul de la citirea Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu Regatul Romanâniei eram la Chişinău. Cum spuneam, cartea mea a fost un pretext pentru abordarea fenomenului unionist în termeni bine articulaţi istoric. Asta m-a bucurat foarte mult. Deşi distanţa pământească este mare, ideea lui Mihai Eminescu, patronul Cenaclului, că Basarabia este pământ românesc stă la loc de cinste.
Fenomenul unionist a fost abordat riguros, asumat. Cei care au fost la Cenaclu nu mi-au pus doar mie întrebări, ci s-au întrebat şi pe ei înşişi. Cred că este cea mai la îndemână cale de a ţine treaz sentimentul că Basarabia este pământ românesc, iar unirea trebuie făcută. E adevărat, când vom avea lideri de nădejde. Am mai aflat că în familii de români americani se vorbeşte despre Basarabia. Nu se ştie când e nevoie de argumente. Mai ales în America. Directorul revistei „Lumină lină”, Theodor Damian, şi redactorul ei şef, criticul M. N. Rusu, dimpreună cu mine am evocat înfrăţirea cu revista „Nord Literar”, făcută în urmă cu doi ani. Am dat mâna pentru o mai dinamică legătură prin schimbul de texte dintre Maramureş şi New York.
Ziarista Viorica Pârja a prezentat revista „Cronica satului Deseşti”, făcând invitaţii pentru colaborare. Am fost fericit că Basarabia nu este uitată la New York.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.