Icoana Făcătoare de Minuni din Şişeşti, în curs de restaurare

0
1009

Icoana Făcătoare de Minuni din biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Şişeşti a intrat într-un minuţios proces de restaurare. În acest sens, imaginea pictată înfăţişând-o pe Fecioara Maria şi Pruncul Isus a fost recent scanată la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000 Bucureşti pentru a revela lucrarea originală.

• “am primit cu bucurie vestea că pictura e originală”

Prima verificare a icoanei în vederea începerii proiectului de restaurare a fost făcută în luna mai cu ajutorul unui aparat unic în ţară. Acesta a furnizat informaţii despre elementele fizice şi chimice ale picturii, confirmând faptul că există o pictură stratificată. Următoarea etapă a fost reprezentată de scanarea profundă a icoanei la Institutul INOE Bucureşti atât cu scopul de a întocmi proiectul de restaurare, cât şi pentru a atesta originalitatea picturii. Părintele Gabriel Horţ, parohul bisericii din Şişeşti, explică, în cele ce urmează, rezultatele acestei proceduri: “În luna iunie, am făcut o scanare profundă a Icoanei Făcătoare de Minuni la Institutul INOE Măgurele cu bunăvoinţa specialiştilor de acolo. Am întâlnit un colectiv foarte unit şi deschis pentru a ne ajuta să descoperim dacă avem în posesie originalul. Şi într-adevăr, în urma scanării, am primit cu bucurie vestea că pictura e originală. Totodată, am avut o plăcută surpriză să descoperim imaginea existentă chiar de lângă suportul de lemn, mai exact mâna stângă a Preacuratei Fecioare, astupată în timp. Este un lucru extraordinar întrucât, în trecut, pictorii nu cunoşteau tehnici de restaurare, iar când apărea uzura icoanele se repictau. Spre exemplu, acele coroane care conţin în compoziţie plumb au rămas. E rodul unui pictor, cunoscut sub numele de Ştefan Zugravul sau Fişeştianul, care, în jurul anului 1800, a pictat zeci de biserici şi icoane din Maramureş. Astfel, acest tip de coroană regăsim şi în biserica din Plopiş. Totuşi, dacă scoatem coroana şi scaunul ludovician, ne apropiem de imaginea originală. Cu toate aceste intervenţii, icoana şi-a păstrat calitatea de Făcătoare de Minuni. Într-un astfel de context, lucrăm în continuare, cu bunăvoinţa a doi tineri, pentru a obţine imaginea iniţială a icoanei, fără elementele noi adău­gate în urma repetatelor restaurări. Ideea e să restaurăm această icoană aşa cum e, în forma consacrată de părintele Vasile Lucaciu, să aducem strălucire icoanei existente”.

• amplu proiect de restaurare a iconostasului şi picturilor din biserică

În cadrul procesului de restaurare, ar mai urma o scanare cu infraroşu pentru a determina intensitatea cromaticii. Lucrarea laborioasă de restaurare le va reveni, în cele din urmă, reputaţilor restauratori Dinu şi Cornelia Săvescu. Refacerea Icoanei Făcătoare de Minuni face parte dintr-un amplu proiect de restaurare a iconostasului şi picturilor din interiorul bisericii greco-catolice “Adormirea Maicii Domnului” din Şişeşti. “Iconostasul şi toate picturile din biserică vor fi restaurate, treptat. Important de precizat e faptul că inconostasul a fost special realizat în anul 1940 de Epaminonda Lucaciu (fiul lui Vasile Lucaciu, n.r.) pentru a încorpora Icoana Făcătoare de Minuni. Există chiar un sistem special de coborâre a acestei icoane pentru a putea fi văzută îndeaproape de credincioşi. Totuşi, prima dată, acest sistem a fost folosit abia în anul 2013, cu prilejul vizitei episcopilor catolici din România la Şişeşti”, adaugă pr. Gabriel Horţ. Despre Icoana Făcătoare de Minuni din biserica ctitorită de părintele greco-catolic Vasile Lucaciu – motiv al numeroaselor pelerinaje către Şişeşti a credincioşilor de pretutindeni – nu se cunosc deocamdată foarte multe detalii legate de provenienţă ori vechime. Următoarea dată când această icoană va fi înfăţişată credincioşilor este 15 august, cu prilejul hramului bisericii din Şişeşti. Astfel, după liturghia care va debuta la ora 10,30, Icoana Făcătoare de Minuni va fi coborâtă prin uşile împărăteşti şi expusă credincioşilor pentru a se ruga îndeaproape.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.