Iulia Horţ, absolventă a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, va aprofunda, din toamna acestui an, tainele chimiei tocmai la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, păşind astfel pe urmele unor renumiţi oameni de ştiinţă care au absolvit aceeaşi specializare: Sir Isaac Newton, Charles Darwin şi Stephen Hawking. Programul de studiu se anunţă unul încărcat, dar deosebit de tentant, astfel că fosta şincaistă abia aşteaptă să ia parte la cursurile unor chimişti contemporani celebri precum Peter Wothers şi James Keeler. Iar pentru că visul de a studia în cadrul acestei instituţii academice vestite i s-a îndeplinit, Iulia speră acum ca pasiunea ei pentru chimie să se transpună, în viitorul cât de apropiat, într-o activitate intensă de cercetare.
• Procesul de admitere, început anul trecut
Reporter: Din această toamnă, vei studia la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Ce te-a determinat să alegi această universitate?
Iulia HORŢ: Alegerea de a studia în străinătate e strâns legată de domeniul în care vreau să profesez: aş vrea să desfăşor o cercetare de calitate în chimie. În România, această ramură nu e suficient de dezvoltată sau nu prezintă un interes deosebit pentru universităţi. Cambridge este cea mai bună universitate din Marea Britanie pentru ştiinţe, în special chimie, conform tuturor topurilor, având absolvenţi precum: Sir Isaac Newton, Charles Darwin ori Stephen Hawking. Totuşi, nu am urmărit atât de mult absolvenţii celebri, pe cât am urmărit personalităţile care predau aici: Peter Wothers şi James Keeler, profesori geniali de chimie. Le-am studiat cărţile şi am hotărât că trebuie să-i întâlnesc, să învăţ direct de la ei. Am aplicat, aşadar, pentru profilul de Ştiinte fizice ale naturii, fiind unicul program din cadrul universităţii care permite specializarea în chimie.
R.: Ce a presupus etapa de admitere?
I.H.: Admiterea a început devreme. În luna octombrie, anul trecut, am trimis aplicaţia, iar în noiembrie am susţinut examenul de admitere, la Bucureşti, care a cuprins întrebări de matematică, fizică şi chimie. În funcţie de aplicaţie şi rezultate, universitatea decide cine trece la etapa următoare, interviul, care a fost programat pentru luna decembrie. Pentru acesta, toţi aplicanţii selectaţi trebuie să meargă în Marea Britanie. Eu am avut două: unul din chimie, celălalt din fizică. De aici, se decide cine primeşte oferta care impune anumite note la examene. Confirmările locurilor se primesc abia în august. Ca şi concurenţă, am fost peste şapte pe un loc.
• „Ne oferă posibilitatea să ne formăm o bază solidă de cunoştinţe, esenţială unui viitor cercetător”
R.: Ce cunoşti despre programul şi conţinutul cursurilor?
I.H.: Voi avea un program foarte încărcat. Cursurile se desfăşoară de luni până sâmbătă, iar timpul rămas trebuie dedicat studiului individual. Profilul meu este Ştiinţele fizice ale naturii, iar, pe lângă matematică, subiect obligatoriu, am ales alte trei domenii: chimie, fizică şi ştiinţa materialelor. Partea interesantă a acestui program e că, deşi iniţial avem o paletă largă de alegeri, urmând să ne specializăm pe o singură ramură a ştiinţei, ne oferă posibilitatea să ne formăm o bază solidă de cunoştinţe, esenţială unui viitor cercetător. Părerea generală a absolvenţilor acestui profil este că e asemenea absolvirii a patru facultăţi. Ca şi burse, există bursa universităţii, de 3.500 de lire sterline, pentru cei cu venit sub unul mediu din Regatul Unit (aici se încadrează cam toţi românii).
R.: Cât costă un an academic la universitatea pe care ai ales-o?
I.H.: Un an academic costă 9.250 de lire sterline, iar cazarea şi masa se ridică undeva la 7.000 de lire, dar costurile îmi vor fi acoperite de bursă. Totodată, voi locui în campusul colegiului pe care l-am ales. E unul dintre cele mai vechi, frumoase şi primitoare colegii: Pembroke.
R.: Eşti absolventă a promoţiei 2018 a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”. Cum a trecut examenul de bacalaureat pentru tine?
I.H.: Bacalaureatul nu verifică atât de mult cunoştinţe, pe cât testează atenţia şi stăpânirea emoţiilor, deci pot spune că a fost o provocare. Aveam o doză de siguranţă la matematică şi chimie, materii la care am şi obţinut note de 10, dar marile emoţii erau pentru limba română: nu am excelat niciodată. Oricum, subiectele au fost accesibile şi am reuşit să îndeplinesc condiţiile cerinţelor.
• Calificări în lotul lărgit pentru Olimpiada internaţională de chimie
R.: Care sunt performanţele tale în anii de şcoală?
I.H.: Doamna profesor Anca Lar, de la Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga” din Baia Mare, mi-a prezentat un domeniu care utiliza matematica şi, în acelaşi timp, explica diverse fenomene din jurul meu: chimia. Sub îndrumarea dânsei, am obţinut rezultate la nivel naţional. Dar admiterea la liceu m-a determinat să uit ce însemna pasiunea pentru o singură materie. În clasa a IX-a, am ajuns la Olimpiada de chimie. Planul meu era să obţin note mari la clasă, dar doamna profesor şi diriginte Aneta Pop, fără de care nu aş fi ajuns unde sunt acum, a văzut ceva în mine şi a insistat. Un prim succes m-a determinat să continui: am obţinut o menţiune din partea Ministerului Educaţiei Naţionale la Olimpiada naţională de chimie. Au urmat apoi două calificări succesive în lotul lărgit pentru Olimpiada internaţională de chimie, două premii I la Concursul interjudeţean “Gheorghe Spacu”, menţiune I la Tabăra naţională de chimie şi încă o menţiune MEN, performanţe care îmi asigurau admiterea la orice facultate de medicină sau chimie din ţară.
R.: Care sunt planurile tale pentru cariera profesională?
I.H.: Aş vrea să rămân în cadrul universităţii (Cambridge, n.r.) pentru a continua acolo proiectele de cercetare. Am planuri mari, dar trebuie susţinute de multă muncă. Totul depinde de progresul meu din timpul facultăţii: aş putea întâlni oportunităţi pe care nici nu mi le pot imagina.
R.: Unde te vezi peste 10 ani?
I.H.: Sincer, într-un laborator, ajustând experimente, dar mă aştept la orice. Dacă aş fi primit aceeaşi întrebare acum 10 ani, nu mi-aş fi închipuit că voi pleca să studiez la o universitate despre care auzeam numai la televizor.
R.: Ce faci în timpul liber? Ce hobby-uri ai?
I.H.: Unul dintre vechiile mele hobby-uri e cântatul: la pian, cu chitara sau vocal. E un remediu genial pentru oboseală. De asemenea, îmi place să alerg şi, pe cât posibil, să stau departe de o viaţă sedentară. Dacă am învăţat ceva pe parcursul anilor de liceu, e că munca neîntreruptă nu duce la rezultate. Poate că partea cel mai dificilă în a atinge un obiectiv e tocmai găsirea şi valorificarea acestui echilibru, dintre muncă şi activităţi de relaxare.