Analiştii financiari prevăd o nouă criză economică mondială, care ar putea izbucni în 2019 şi ar ţine pînă în 2020, deci şi România este obligată să se pregătească de pe acum, pentru a-i diminua efectele. Banca Naţională a anunţat deja înăsprirea condiţiilor de creditare, preşedintele Klaus Iohannis a invitat investitorii străini să profite de creşterea economică de 4-5% şi de avantajele competitive oferite de statul român, iar premierul Viorica Dăncilă s-a dus în Turcia şi Arabia Saudită, să atragă investitori mari. Mai este nevoie ca şi pe plan intern (statul, firmele, gospodăriile) să schimbăm politica banilor.
Avînd monedă proprie, ţara noastră are un oarecare avantaj, poate mai lesne să controleze politica monetară şi fiscală, dar îngrijorările nu-s mai mici, căci sîntem strîns legaţi prin export de piaţa europeană şi resimţim direct oscilaţiile burselor din ţările avansate – încărcate cu prea multe datorii şi „bule” de bani fictivi. Încet şi sigur, creşte şi datoria externă a României, ne apropiem de 100 de miliarde de euro, bani pe care va trebui să-i dăm înapoi – aşadar vocea raţiunii trebuie să domine, nu populismul salariilor şi pensiilor dublate, fără a cere nimic în schimb.
Dacă fondurile europene vor fi mai mici (avînd în vedere ieşirea Marii Britanii din UE), vor avea de suferit fermierii. Chiar dacă agricultorii sau alte categorii profesionale vor protesta în stradă, guvernanţii va trebui să ţină mai presus de orice la macrostabilitate. (Românii au dreptul să protesteze oricînd şi oriunde, dar în condiţiile prevăzute de Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cu anunţare în prealabil şi asumarea desfăşurării fără violenţe.)
Bursele mondiale scad şi cresc, în ultima vreme au fost plusuri pentru bursele americane şi minusuri pentru cele europene, cu creşterea preţului la petrol şi aur. Prăbuşirea pieţelor se va produce în 2019, prevăd economiştii, şi criza va veni din SUA. Bursa americană creşte continuu de 10 ani, ceea ce denotă lipsă de prudenţă şi tendinţe spre specularea cotaţiilor, iar de aşteptat ar fi să urmeze scăderi. Este clar că bursa de pe Wall Street va ceda la un moment dat şi va veni o nouă criză – pe care Europa şi România o aşteaptă, avînd în vedere avertismentele lansate la reuniunea FMI şi a Băncii Mondiale privind evoluţia economiei mondiale.
Piaţa bursieră este sensibilă şi cel mai mare pericol este panica de a pune economiile la adăpost. Dar crizele nu se repetă, următoarea nu va mai semăna cu cea din 2008 (a instrumentelor financiare ciudate), ci va avea o altă formă – dar nimeni nu poate anticipa unde se va rupe aţa, la bănci, companii, comerţ, piaţă, sau criza ar putea fi generată de un atac cibernetic sau de protestele populaţiei. La noi, de dublarea salariilor şi pensiilor în timp prea scurt.
Statele îşi apără pieţele interne, Germania a sprijinit în 2008 banca IKB cu 3 miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană a capitalizat 50 de bănci cu 95 de miliarde de euro, pentru a stăvili panica deponenţilor. În 2008, SUA au refuzat să susţină banca Lehman Brothers şi balonul de bani fictivi s-a spart. În 2017, datoriile globale au atins recordul de 233 de trilioane de dolari, ceea ce înseamnă în medie pentru fiecare pămîntean o datorie de 33.333 dolari. Românul are o datorie medie de 5.000 de euro, peste nivelul nostru de dezvoltare economică.
Banii tind să nu mai aibă acoperire în muncă şi intervine inflaţia şi devalorizarea. De aceea trebuie să fim precauţi, să investim efortul nostru (banii) în lucrurile de care avem nevoie cu adevărat. Mulţi oameni se ocupă de speculă, cumpără şi revînd mai scump (inclusiv bani sau forţă de muncă), iar pentru a contracara acest tip de „comerţ” ce duce la crize, statul şi societatea trebuie să susţină producţia industrială şi agricolă.
