Martor la izvoare • O viață închinată cântecului, culturii şi semenilor – Nicolae Sabău – 89

1
563
Nicolae Sabău în curtea casei sale din Cicârlău
Nicolae Sabău în curtea casei sale din Cicârlău

Numele lui Nicolae Sabău stă înscris cu litere de aur în istoria culturii maramureșene și românești. Este greu de exprimat în cuvinte cât este de îndrăgit acest mare interpret și asta pentru că, încă de mic, a început a da ghers de foc acestei minunate forme de exprimare a sufletului acestui popor cu vocea sa de aur, care este cântecul popular.

Eram la anii adolescenței, cred, că era prin 1956, când împreună cu un coleg, și el interpret, la acordeon, al cântecului popular, Traian Păcuraru, ne-am dus la un spectacol de folclor, pe Câmpul Tineretului. Am avut parte de o mare surpriză. Un bărbat frumos, într-un neaoș costum popular, având ceva din strălucirea brazilor din Maramureș, sau un chip de voievod de Maramureș, a cântat hori din bătrâni, de ne-a tăiat răsuflarea la toți. Întrebam, ba pe unul, ba pe altul, cine este acest fecior cu glas de se întrecea cu murmurul apelor și cântecul păsărilor. Ne-a lămurit enigma un consătean de-al său: „E din sat de la noi, din Cicârlău. Băiatu’ aista, de când îi, tare frumos o cântat și nu știu cine-l poate întrece”. Și ce frumos a cântat Nicolae Sabău toată viața sa! Faptele vorbesc. Cântecele sale, interpretate cu sufletul și inima, au făcut înconjurul pământului românesc și înconjurul globului, interpretul devenind, astfel, un veritabil ambasador al cântecului popular românesc peste granițele țării. Și câte suflete nu a bucurat Nicolae Sabău, în longeviva lui carieră artistică, prin mii de emisiuni la radio, tv, nemaivorbind de miile de concerte în care vocea lui de aur a răsunat pe întreg cuprinsul țării.
Nicolae Sabău nu a părăsit așezarea care i-a dat naștere. A rămas acolo, la sat, unde s-a născut veșnicia, cum sublinia poetul Lucian Blaga. Pentru înălțarea satului natal a luptat toată viața, ca primar, ca truditor pe tărâm cultural și obștesc și ca om între oameni. Ca membru al juriului, la mai multe ediții ale festivalului „Alină-te, dor, alină”, de el inițiat și sugestiv botezat, m-am convins de rezonanța națională a manifestării, precum și asupra deschiderii lui către lansarea de tinere talente, valorificarea comorilor noastre folclorice și, deopotrivă, a portului popular.
Când intri în incinta gospodăriei sale, te afli situat într-un spațiu cultural și labirint al artei populare, cu multe obiective încărcate de frumusețe, aidoma, sufletului lui frumos și mare. Te întâmpină o bisericuță-muzeu, străjuită de brazi falnici, cu documente care închid o carieră strălucită și ne vorbesc de valențele unui mare artist. Și personalitatea lui ne-o conturează, mai întâi, cartea de piatră din curtea casei, căci a avut această idee fericită de a scrie pe piatră numărul impresionant de hori, pe care le-a depozitat în suflet, cu el le-a purtat toată viața spre a le dărui, oriunde a fost nevoie, sufletelor semenilor pentru a le ostoi, ca viața lor să fie mai frumoasă.
Am fost bucuros și tare satisfăcut, în calitate de specialist în ale folclorului și truditor pe tărâm cultural, când am devenit colaborator al maestrului. Ca mare iubitor al eroilor adâncurilor, am fost solicitat și am realizat împreună un disc cu multe cântece de mare frumusețe din folclorul mineresc. Texte și cântece din arhiva noastră au căpătat botezul glasului său, găsindu-și locul pe disc. Împreună am organizat spectacole la gurile de mină, la care minerii au primit discuri, cărora le-a împărțit și cântece și la care a evoluat corul din Ardusat, pe atunci, dirijat de Valentin Băințan. La mina Săsar, un truditor al adâncurilor mi-a spus că „Am văzut ceva atâta de frumos, noi care nu auzim decât bârăitul perforatoarelor și zgomotul mașinilor. Să vă dea Dumnezeu sănătate!, pentru ce ați făcut pentru noi”.
În urmă cu câțiva ani, artistul m-a căutat cu un proiect grandios, legat tot de truditorii adâncurilor, propunându-mi să realizăm un DVD, cu totul aparte. Cu aceleași melodii de pe disc să realizăm un film despre viața minerilor, în care să apară, vizual, artistul interpretând aceste cântece, ilustrate cu imagini din viața minerilor. La început nu am crezut, dar Nicolae Sabău a luptat pentru această cauză și biruit-a gândul și fapta. Rareori ne-a fost dat să văd un DVD de o astfel de complexitate și o astfel de valoare, intitulat simbolic „Din lumea noastră fără cer”, în care a investit pricepere, pasiune, dăruire. Valoarea acestui DVD a fost confirmată de părerile ce ne-au fost exprimate de mulți dintre participanții la lansările de la Baia Mare, Tăuții Măgherăuș și Cicârlău. Am rămas impresionat de reacția minerilor, de a căror meserie s-a ales praful. Oare nu-i păcat?
Despre Nicolae Sabău s-ar putea scrie multe, căci multe cărți s-au scris despre el și multe sunt faptele lui cuprinse în ele. Ne spun toate că interpretul trăiește cu cântecul, pentru cântec și va dăinui și dincolo de el. Între el și cântec s-a cimentat o veritabilă osmoză. În toate orașele prin care am trecut, iubitorii de folclor m-au întrebat dacă mai cântă Nicolae Sabău. Le-am răspuns afirmativ, pentru că, în ciuda anilor care îl încarcă, a rămas același foc nestins. Și este nimerit, acum, la împlinirea unei vârste atât de frumoase și atât de încărcată de realizări, la cumpăna dintre ani, când bătrânul an 2018 va trage o perdea peste anii noștri și ne va șopti „ați mai îmbătrânit puțin”, să-i urăm la mulți ani!, sănătate și noi împliniri.

Pamfil Bilțiu

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.