Inedit! Baia Mare trebuia să aibă un lac mare în centrul oraşului!

0
216

Arhitectul care a proiectat o serie de cartiere din Baia Mare, în anii comunismului, ne-a dezvăluit faptul că în centrul municipiului nostru era prevăzut un lac mare, cu un parc şi alei de promenadă. Locul în care s-a dorit construirea acestui spaţiu verde este câmpul cuprins între bulevardele Republicii, Unirii şi strada Serelor. Din păcate, proiectul nu s-a mai concretizat, deoarece a venit Revoluţia, iar priorităţile statului s-au schimbat.

Pe câmpul unde acum sunt construite Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” şi Parcul Central, au început chiar săpăturile pentru realizarea lacului. A venit însă momentul de cotitură în istoria României – decembrie 1989 – aşa că proiectul a fost stopat şi mai apoi abandonat. Arhitectul Constantin Pena ne-a explicat: „Pe câmpul de lângă Aleea Serelor, unde e acum catedrala şi Parcul Central, pe vremuri trebuia să fie un lac mare, cu alei de promenadă şi un parc, iar în intersecţia bulevardelor Unirii cu Republicii trebuia să fie o reţea de drumuri suprapuse. Însă, imediat după Revoluţie, s-a abandonat toată ideea, a apărut influenţa americanilor. Proiectul respectiv tot eu l-am realizat, după 1980, împreună cu regretatul arhitect Puiu Ştefănescu. Din păcate, nu s-a început lucrul pentru materializarea a ceea ce am aşternut noi pe hârtie. A venit ordin de sus care spunea: domnule, lasă acum proiectul ăsta că avem alte treburi mai importante de făcut! Tot perimetrul a fost săpat şi conturat, deci a fost organizat şantierul, însă apoi toate lucrările au fost oprite!”

„Platoul Bucureşti”, proiectat tot de arhitectul Pena

Arh. Constantin Pena

Un alt proiect reuşit al arhitectului Constantin Pena este şi cel de construire a „Platoului Bucureşti”, după cum aproape toţi băimărenii îl cunosc. Astfel, fântâna arteziană şi platoul din actuala Piaţă a Revoluţiei au fost puse pe hârtie tot de el. Îşi aduce aminte cu nostalgie de cum arăta pe vremuri locul, însă îl cuprinde mâhnirea când vede cum arată în prezent: „Toată partea de conducte era făcută din cupru. Fântâna arteziană avea cinci butoiaşe mari şi iluminate pe dinăuntru, iar pe deasupra lor curgea apa. Nu am mai văzut aşa ceva până atunci, nu am mai fă­cut, aşa că a fost o premieră pentru mine. La Târgu Lăpuş au vrut să facă tot o fântână din asta, dar nu aşa frumoasă ca fântâna arteziană de pe platoul Bucureşti. Nu ştiu cine a scos toate ţevile de cupru, le-a demontat şi a stricat munca noastră. Uitaţi-vă cum arată zona în prezent! Pe vremuri toate erau iluminate de jur împrejur, pe la bază, apa fiind luminată. Se vedea spectaculos mai ales seara. Deci proiectul a fost unul frumos, nu ştiu însă de unde mi-a venit ideea…”, a conchis arhitectul.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.