• 17 tineri au menţionat, într-un studiu, agresiuni sexuale!
Ieri, 11 decembrie, a fost finalizat proiectul #Uturn Against Violence, parte a programului Baia Mare – Capitala Tineretului din România. În cadrul acestuia, a fost realizat un studiu intitulat „Percepţia tinerilor asupra fenomenului violenţei la nivelul municipiului Baia Mare” prin intermediul căruia s-a încercat identificarea modului în care violenţa se manifestă în viaţa tinerilor băimăreni, cum percep ei acest fenomen, dar şi care este atitudinea acestora într-un astfel de context.
• 51 din tineri, victime ale furturilor în şcoală
Studiul – realizat în rândul a 336 de tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani care au răspuns unui chestionar special realizat în acest scop – expune, mai întâi, manifestarea fenomenului violenţei în viaţa tinerilor băimăreni. Astfel, formele de violenţă care apar cel mai frecvent în mediul de tineret din Baia Mare sunt manifestate între tineri, dar apare şi violenţa unor persoane adulte faţă de tineri. Situaţiile cel mai frecvent apărute sunt: folosirea de injurii/cuvinte urâte în adresare, utilizarea unor expresii jignitoare între tineri, referitoare la diferite trăsături fizice sau psihice, utilizarea unor expresii jignitoare între tineri, referitoare la situaţia materială/financiară şi bătaie între tineri. Potrivit aceluiaşi studiu, cele mai rare motive de ceartă sunt cele ce fac referire la apartenenţa religioasă – sub 10%. Alte situaţii menţionate de către tineri sunt: conflicte apărute din cauza problemelor de acasă (divorţ între părinţi), în funcţie de orientarea sexuală, datorită unei conduite bune la nivel şcolar (dacă înveţi la toate materiile, dacă nu vrei să fugi de la ore, dacă nu înjuri). Aceste fenomene se manifestă cel mai des în diverse localuri frecventate de tineri, dar şi în parcuri, la şcoală sau chiar pe stradă. Potrivit aceluiaşi studiu, situaţiile cu care tinerii intervievaţi s-au confruntat în anul precedent, conform incidenţei răspunsurilor este: hărţuire (prin injurii, ameninţări etc.) în şcoală, hărţuire (prin injurii, ameninţări etc.) în imediata vecinătate a şcolii de către alţii, decât colegii de şcoală. Totodată, 51 din tinerii intervievaţi au declarat că au fost victime ale furturilor în şcoală, iar 16 – în imediata vecinătate a şcolii. 30 au fost agresaţi fizic (bătuţi) în imediata vecinătate a şcolii de către alţii decât colegii de şcoală, în timp ce 23 de tineri au fost agresaţi în şcoală. Fapte de agresiune sexuală au fost menţionate de 17 tineri. Mai mult, 30% dintre tinerii intervievaţi au declarat că şi ei, la rândul lor, au fost violenţi/agresivi faţă de alte persoane.
• Soluţiile propuse de tineri
Situaţiile identificate pentru apariţia acestui comportament sunt: ca reacţie de autoapărare atunci când tinerii se simt ameninţaţi; în momentul în care sunt jigniţi cu privire la anumite caracteristici personale, în special fizice; ca metodă de refulare din cauza problemelor apărute în familie sau în viaţa personală; atunci când le este trădată încrederea de către prieteni (în special); pentru unii tineri violenţa e un mod de „a ieşi în evidenţă”. Cu toate acestea, tinerii declară că, în timpul petrecut în comunitate, ei se simt protejaţi faţă de acte de violenţă din partea unor prieteni, tineri sau alte persoane din comunitate. Referitor la soluţii, au fost primite 186 de răspunsuri la întrebarea „Cum crezi că ar putea contribui tinerii la reducerea cazurilor de violenţă manifestate în societate?” Dintre soluţiile propuse de aceştia, în funcţie de recurenţa lor, studiul aminteşte: îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare a tinerilor şi implicit dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la managementul conflictelor; găsirea unor soluţii alternative de „descărcare emoţională”; dezvoltarea gradului de empatie în rândul tinerilor; creşterea capacităţii de analiză a situaţiilor din viaţa reală şi a posibilelor consecinţe pe care le-ar putea avea adoptarea unui anumit comportament; o contribuţie majoră ar putea să o aibă un grup de prieteni care să încerce să dezamorseze conflictele încă din faza incipientă a acestora; dezvoltarea unor campanii antiviolenţă şi împotriva abuzurilor, în special cele verbale; discutarea problemelor de violenţă cu adulţii din viaţa lor. În concluzia studiului, se menţionează faptul că tinerii au nevoie de înţelegere, securitate afectivă, sprijin, protecţie, dar şi de autoritate. O prea mare înţelegere şi libertate poate fi interpretată ca fiind o formă de neimplicare, de nepăsare. Comunicarea este necesară pentru a crea un climat de încredere şi respect reciproc. Tinerii au mai mult nevoie de timp şi de disponibilitate psihologică pentru a face faţă cu succes manifestării fenomenelor de violenţă în viaţa lor. Proiectul #Uturn Against Violence, coordonat de Raul Drenţa, a fost implementat cu sprijinul Municipiului Baia Mare.
