Hram și Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia

0
115

Acum două mii de ani, un Om Își purta Crucea pe Dealul Golgotei, pentru a-i răscumpăra pe fiii risipiți ai Tatălui. În urmă cu o sută de ani, un părinte și un tată urca, purtând o altă cruce, Dealul Viei, pentru a răscumpăra amintirea fiicei sale. De atunci, sute de mii de oameni și-au purtat crucile necazurilor și ale păcatelor pe calea care urcă, sinuos, asemenea vieții lor. Printre ei, un evreu ajuns celebru, dar mai ales creștin. Toți au găsit sus, pe culme, odihnă, liniștire și putere. Căci omului care urcă purtându-și crucea îi iese în întâmpinare, din cer coborând, harul lui Dumnezeu. Iar în locul de-ntâlnire/Crește-o dalbă mănăstire.

Mănăstirea Rohia… Pentru mulți români și străini, aceste două cuvinte au valoare descriptivă integrală în ele însele. Este vorba despre o stare, despre un sentiment, inexprimabile în mai multe sau în mai puține cuvinte. E un fenomen asemănător cu acela al altor două cuvinte, pe care le folosim, în limba română, pentru a exprima cel mai înalt sentiment față de cineva. Exprimă inexprimabilul.

Sute de credincioși au urcat, și în acest an, încă din ajun, „muntele cel sfânt al Rohiei” – așa cum îi place Preasfințitului Părinte Iustin să-l numească. Au urcat spre a se înălța duhovnicește, spre a întregi urcușul fizic cu unul de alt plan. În fapt, însăși sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – sărbătoare care este și hramul mănăstirii – ne vorbește despre Ridicarea la cer. Și, cu adevărat, slujbele din ajun, din timpul nopții și din ziua praznicului au transformat Rohia într-un loc al veșniciei. Toate au fost încununate cu Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită în monumentalul Altar de vară. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a fost înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi, amintindu-i aici pe Arhim. Dr. Macarie Motogna, starețul mănăstirii și exarh eparhial, Pr. Andrei Pop, inspector eparhial, Pr. Dr. Florin Stan, protopop al Lăpușului, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial, Arhid. Ionuț Todorca, secretar eparhial, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Între credincioși s-au aflat domnul Mitru Leșe, primarul orașului Târgu Lăpuș, și domnul primar Nicolaie Burzo, din Groșii Țibleșului.

Un moment cu o profundă încărcătură emoțională l-a constituit hirotonirea întru preot, pe seama parohiei Rohia, a părintelui diacon Vasile Hatos, un vrednic slujitor al Bisericii, format în umbra Mănăstirii Rohia. Iată cum, peste ani, în satul părintelui ctitor Nicolae Gherman, se întoarce, ca un dar, acest urmaș al său întru chemarea preoțească.

Înalta trăire sărbătorească a fost susținută și de interpretările liturgice ale Grupului Psaltic „Theologos”, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu. La vremea potrivită, două deosebite pricesne au găsit lesne calea spre sufletele celor prezenți, în interpretarea părinților arhidiaconi, respectiv a tinerei și foarte expresivei soliste Maria Mihali, secondată de „Theologos”.

Mănăstirea Rohia este și loc al unei icoane. O icoană a Maicii Domnului. O icoană făcătoare de minuni. Făcătoare de minuni pentru că Maica Domnului a găsit multă credință lucrătoare la viețuitorii și pelerinii de aici. Adresându-se credincioșilor – pe care i-a numit „fii ai maicii Domnului” – , Preasfințitul Părinte Iustin a adus cuvânt de înaltă cinstire celei ce este expresia cea mai înaltă a feminității, a blândeții, a curăției. „Pentru că s-a învrednicit să fie Mama Fiului lui Dumnezeu, a devenit deodată Împărăteasa Pământului și a Cerului, Împărăteasă peste îngeri și Mama umanității, Mama tuturor creștinilor”. Cu ochii ațintiți la Icoana Deisis și la cea a Adormirii – prezente, în mozaic, pe fațada emblematicei biserici a mănăstirii – Preasfinția Sa i-a condus pe credincioși, ermineutic, pe calea tainică prin care Maica Domnului ne însoțește pe fiecare dintre noi, de dinainte de naștere și până dincolo de moarte. Ea e prezentă în viața noastră într-o măsură dincolo de orice închipuire. „Dumnezeu face parte din familia noastră pentru că noi facem parte din familia Maicii Domnului. Maica Domnului ne-a adus în familia lui Dumnezeu prin faptul că L-a adus între noi pe Fiul Său.” Dacă, în general, privim spre icoana Maicii care își ține în brațe Pruncul, acum, la acest praznic, privim și la icoana în care Hristos ține în brațele împărătești, ocrotitor, sufletul Maicii Sale. Aceste icoane vorbesc atât despre grija părinților față de copii, cât și despre cea a copiilor față de părinți. Ele trebuie să ne fie modele de urmat, mai ales în această epocă în care, în multe locuri, copii sunt abandonați, neglijați, iar bătrânii ajung să moară singuri. Românii au un simț al maternității și al filiației pe care nu trebuie să îl piardă. Ei vin în fața chipului Născătoarei de Dumnezeu nu ca în fața unei icoane, ci ca în fața unei mame, căreia i se adresează în consecință, cu o naturalețe aparte, spunându-i toate necazurile și nădejdiile lor, ca „fii ai lacrimilor” ei… Nu au lipsit nici lacrimile din ochii celor prezenți, lacrimi care se îngemănau, pe obraz, cu cele venite din cer, sub forma unor răzleți picuri de ploaie.

În final, Preasfințitul Iustin i-a înmânat părintelui stareț, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarh eparhial, Ordinul și Medalia „Nicolae Gherman”, pe seama mănăstirii – gest cu profunde semnificații istorice. La rândul său, părintele stareț i-a dăruit Preasfinției Sale, din parte obștii, o icoană a Maicii Domnului, realizare artistică deosebită.

Din poarta mănăstirii, de lângă crucea Arhiepiscopului Iustinian, Maica Domnului, din icoană, și-a petrecut cu privirea ocrotitoare fii, care se îndreptau spre casele lor, după o zi binecuvântată.

Mănăstirea Rohia – un loc ușor de asociat cu celelalte două cuvinte.

B. Roatiş

xxx

După săvârșirea Sfintei Liturghii prilejuită de hramul Mănăstirii Rohia, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, înainte de porni spre Reședința Episcopală din Municipiul Baia Mare, s-a închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – care a fost așezată spre închinare la intrarea în incinta mănăstirii, aproape de mormântul Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian Chira – mulțumind lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru această binecuvântată, împărătească și solemnă zi de sărbătoare.

Preasfinția Sa s-a recules și a aprins lumânări la mormintele Înaltpreasfințiului Părinte Arhiepiscop Justinian, arhimandritului Serafim Man, monahului Nicolae Steinhardt (Delarohia), precum și la mormântul mamei după trup – monahia Maria Magdalena Hodea.

Este binecunoscut faptul că de fiecare dată când Preasfințitul Părinte Episcop Iustin poposește la Mănăstirea din Muntele cel Sfânt al Rohiei, rostește rugăciuni, aprinde lumânări și se reculege la mormintele înaintașilor Preasfinției Sale, părinți duhovnicești și trupești.

Arhid. Adrian Dobreanu
Responsabil Comunicații Media-online

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.