Trianon cu Larry Watts

0
43

Pe 4 iunie s-au împlinit 101 ani de la Tratatul de la Trianon. Guvernul României nu a spus o vorbă despre acest document capital pentru destinul nostru ca națiune. Dar sâmbătă, 5 iunie, statuia lui Mihai Viteazul, din Sfântu Gheorghe, a fost vandalizată. Cu înscrisuri aluzive la anul 1920, lângă steagul Ungariei Mari. De aceea, să ne aducem aminte de istorie. De Tratatul care ne-a făcut dreptate peste veacuri. Se știe că două țări vecine – România și Ungaria – au păreri diferite despre acest document internațional. Noi nu ne-am ostenit prea mult să ne susținem dreptul câștigat printr-un proces mai îndelungat de renaștere națională. Dar nici nu l-am neglijat. Nu doresc a exagera importanța Tratatului întrucât el este confirmarea acestui drum cu multe încercări și sacrificii. Unirea provinciilor ro­mâ­nești, nu doar a Transilvaniei, cu România nu s-a făcut în urma acestui Tratat, ci în urma mișcării de emancipare națională, cu decizii luate la Cernăuți, Chișinău și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a confirmat-o în plan internațional.
După război, au fost semnate mai multe tratate. Inclusiv ale României cu Polonia și Bulgaria. La Trianon s-a consumat episodul juridic legat de granița noastră de vest. De obicei, când scriem despre istoria noastră, sunt amatori care ne taxează de naționaliști. Nicidecum. A scrie despre țara ta, cu echilibru și argumente, este o datorie. Alții o fac cu pasiune științifică. Am la îndemână studiile unor istorici străini, care s-au preocupat de acest eveniment. Cum este istoricul american Larry Watts. El studiază, de o bună bucată de vreme, istoria recentă a României. Îmi aduc aminte că Larry Watts a fost prezent la Baia Mare cu lansarea cărții sale “Ferește-mă, Doamne, de prieteni”. O carte despre războiul clandestin al blocului sovietic cu România.
El a mai cercetat și relațiile țării noastre cu vecinii, și a ajuns la concluzii surprinzătoare. La el informația este atestată de document. Face caracterizări scurte și percutante. Larry Watts nu numai că știe unde sunt, dar mai știe și cine le-a îngropat și de ce. Astfel, ne-a pus câteva semne, care arată unde ar trebui să săpăm. De aceea comentariile lui despre Trianon au rigoarea documentului și detașarea istoricului străin. Spune că situația etnicilor români din Transilvania, în ajunul Primului Război Mondial, a fost sumbră. Autoritățile vieneze au prevăzut că refuzul ferm al Budapestei de a acorda drepturi fundamentale românilor, dar şi celorlalte etnii din imperiu va duce la sfârșitul monarhiei. Ceea ce s-a întâmplat.
Momentul a fost interpretat de istoricii maghiari ca o nedreptate extraordinară și o rană dureroasă. De fapt, spune istoricul american, Tratatul de la Trianon a rezolvat una dintre cele mai longevive nedreptăți din Europa. Pentru prima dată, în câteva sute de ani, populația majoritară din Transilvania și-a primit, cu adevărat, drepturi politice și civile, a fost eliberată de discriminarea economică sistemică, i s-a permis libertatea religioasă și nu a mai fost supusă naționalismului agresiv al unei etnii pretinse superioară. Tratatul de la Trianon nu a inversat rolurile. Minoritatea maghiară, privilegiată, nu a suferit restricții punitive, nu a fost privită cu superioritate.
Este timpul să spun că oamenii de rând, unguri și români, nu alimentează crispări etnice. Ce ziceți de familiile mixte, care nu țin seama de ideologii politice? Dar nu putem uita că Trianon a rămas o rană pentru autoritățile din statul vecin. Budapesta a păstrat-o deschisă. În perioada interbelică, a manifestat un interes statornic pentru a jeli Trianonul. Budapesta a căutat în mod activ să împiedice orice reconciliere etnică în regiune, și o armonie între unguri și români. Horty și guvernele care s-au perindat au insuflat în români și maghiari ideea că Unirea Transilvaniei cu România este o ocupație temporară de către trupele ostile, în care minoritatea maghiară a fost supusă brutalității.
Larry Watts a studiat și situația din Transilvania după Dictatul de la Viena. Deloc măgulitoare pentru amintiri. Nu putem uita Moisei, Ip, Trăsnea. Fac parte din generația care nu a fost educată pentru revanșă. Ci doar pentru a învăța istoria, și a o spune și la alții, pentru a nu se repeta. Larry Watts mai face o mărturisire demnă de reținut: „Noi, americanii, nu am știut prea multe despre situația României, românii din Transilvania, fiind nerecunoscuți ca naționalitate și religie în Imperiul Austro-Ungar. Ba au fost catalogați foarte urât…” Mă opresc aici cu citatul, tocmai pentru a nu provoca resentimente la început de mileniu trei.
Ca să conturăm imaginea epocii, și imperativele ei, vin cu documentul lui Larry Watts, referitor la discursul președintelui american Wilson, în fața Congresului, care a cântărit greu în noua ordine europeană: „Aspirațiile naționale ale popoarelor trebuie respectate în viitor, popoarele nu mai trebuie să mai fie dominate și guvernate decât de propriul lor asentiment. Autodeterminarea nu este o simplă frază. Ea este un principiu imperativ, pe care în viitor oamenii de stat nu-l vor ignora decât în detrimentul lor”.
Sunt doar câteva din considerațiile istoricului american. E bine să-i ascultăm și pe alții, nu numai pe noi, cei implicați în istoria dintre vecini.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.